Ploua mărunt, atât de mărunt încât ploaia intra în buzunare, făcând mici bălţi. Şobolanii urcau, vânjos, pe harta patriei. O ţară frumoasă ca o zi de octombrie însorită şi bogată ca o iarnă cu crivăţ. Amurgul amintea de clima temperat continentală ca-n lecţiile de geografie din şcoala veche. Acum şcoala e în manele şi în tevebingo. Acum nu mai au speranţă decât naivii şi aceia care, uitând să plece, au rămas să facă lumină, noaptea, cu cheliile lor ca nişte girofaruri ridate. Coafurile lor simple sunt petele de culoare ale unei ţări ca o ploaie cenuşie în care, culmea, încă se mai nasc copii.
Coafura rezistă
12 comentarii to “Coafura rezistă”
-
„Acum şcoala e în manele şi în tevebingo. Acum nu mai au speranţă decât naivii şi aceia care, uitând să plece, au rămas să facă lumină, noaptea, cu cheliile lor ca nişte girofaruri ridate” – excelent…
ApreciazăApreciază
-
-
Uneori mă întreb dacă nu e mai bine să fii naiv [Fericiţi cei săraci cu duhul] decât realist.
O postare foarte reuşită, plină de simboluri şi metafore.
[Îl mai aşteptăm şi pe dl Lică sau alte povestiri din ciclul Servesc patria!] 🙂
ApreciazăApreciază
-
@cell61: Mai am vreo 200 de pagini scrise mărunt, zi de zi, din armată. Cum transcriu ceva, cum aduc.
ApreciazăApreciază
-
Nu suport ploaia, deci prefer buzunare sparte. Tara , probabil, a fost mereu cenusie; doar manualele erau mai colorate…Romanii verifica adevarurile abia catre pensie…
ApreciazăApreciază
-
-
-
-
-
Nu ne place ploaia pentru ca de cele mai multe ori nu ne place noroiul. Frumusetea ei insa, exista.
Ne plac, poate, tarile altora caci ni se vara sub nas „frumusetea”. La noi trebuie cautata.
Pe copii care (INCA) se mai nasc asta ar trebui sa-i invatam. Sa caute frumusetea si sa stie sa o observe dincolo de contextul ei. Caci pana la urma… doar ploaia pica din cer.
ApreciazăApreciază
-
-
Călin Hera. PA-uri şi mirări 