Avea părul lung, negru, cu reflexii roşcate. Şi-l ţinea strâns într-o coadă lăsată pe spate. Era frumoasă, atât de frumoasă, încât se plictisise să fie admirată. Deja i se părea că a devenit banală. Într-o zi s-a dus la coafor şi a zis, ca în Caragiale: „Ştii să tunzi? Tunde!”.
Femeia de la coafor a făcut ce s-a priceput mai bine: a tuns, a vopsit, a dat o formă simpatică. Dar ceva lipsea. Lipsea originalul. A doua vizită la coafor s-a încheiat cu o frizură tip periuţă. „Acum, ce mă fac?”, s-a întrebat frumoasa care avusese părul lung. „Mă rad în cap sau aştept deja să-mi crească părul la loc?”.
Ştii să tunzi? Tunde!
16 Responses to “Ştii să tunzi? Tunde!”
-
-
@cell61: Toate-s întâmplări cât se poate de reale, adaptate nitel la rigorile unui PA 😉
ApreciazăApreciază
-
-
hehehe…asta am fost eu acu cateva luni :D, am o criza in gen de fiecare data cand parul creste destul de mult :))
ApreciazăApreciază
-
-
-
-
Poate va intrebati daca in acel par lung era secretul feminitatii ei?Poate nu…poate fiecare isi tine secretele poate in par, poate ijn suras, poate in mers, poate in decolteu…Asa ca, ce conteaza daca parul e lung sau nu…
ApreciazăApreciază
-
-
-
-
-
-
@Maria Postu: O conta, n-o conta, nu ştiu. Oricum, bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic.
ApreciazăApreciază
Călin Hera. PA-uri şi mirări 