«   |   »

Melcul cu două picioare

Se trezise urcând o pantă abruptă. Habar n-avea ce-l mânase într-acolo. Oricum, era prea concentrat la urcuş pentru a se mai putea gândi la asta. Urca temeinic, ca dintr-o poruncă, cu bărbia în piept. Lucra la fiecare pas cu îndârjire. Ca un melc hotărât. Privit de departe, era ca un punct după care îţi mijeşti ochii. Privit de aproape, mirosea a transpiraţie.
Când a ajuns în vârf a răsuflat de două ori, ca să facă legătura între aerul rarefiat şi plămâni, apoi s-a întrebat, probabil în gând:
– Iar acum?

Posted on 22/07/2009 at 10:41 in PA/Proză Arhiscurtă   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Etichete:

36 Responses to “Melcul cu două picioare”

« Comentarii mai vechi    
  1. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    23/07/2009 la 19:39

    @Cristinuza: Înseamnă că mă obsedează prea tare Grecia. Brrr, asta nu e bine.

    Apreciază

    Răspunde

Trackbacks

« Comentarii mai vechi    

Răspunde-i lui calinhera Anulează răspunsul