Treceam pe acolo. Bucureştiul e plin de cerşetori. Pe unii îi observi din prima, arată a cerşetori. Mulţi sar pe tine. Te agresează. Pe alţii nu-i observi, nu-i bănuieşti a fi ceea ce sunt. Dar înveţi repede că nu trebuie să îi priveşti în ochi; nici pe unii, nici pe ceilalţi. E mai sigur. Poate că de aceea mulţi oameni evită să se privească. Iar dacă nu se văd unii pe alţii, de ce s-ar mai obosi să zâmbească. Unii altora sau sieşi.
Rampă (aiurea) pentru cărucioare la metrou Piaţa Victoriei

Rampă pentru cărucioare la metrou Piaţa Victoriei. Foto: Călin Hera
Căutam să-mi imaginez cum poţi să te descurci prin Bucureşti dacă trebuie să foloseşti un cărucior. Teoretic, din ce în ce mai bine. Practic, sunt prea multe situaţiile precum cea fotografiată de mine la metrou Piaţa Victoriei: o rampă care este, dar care e de nefolosit, fiindcă
a) uşile de la capătul ei sunt încuiate
b) porţiuna dintre stâlp şi scări, pe unde te-ai putea strecura către uşile deschise (în stânga fotografiei) e atât de îngustă încât n-ai loc nici cu rolele.
Cuba de la metrou
Zăpada văzută prin parbriz
Deci.
Dacă tot mi-era dor, am primit zăpadă. Deocamdată, m-am bucurat doar de traficul legendar din Bucuresti, pe vreme naspa. N-am simtit mirosul de zăpadă, dar tot m-am bucurat.
1. M-am gândit să fotografiez la intrarea în Piata Victoriei. Deja nu mai stiam ce să fac cu mâinile. Chestia e că tocmai atunci s-a terminat bateria de la aparatul foto, ca un făcut
2. Am stat câteva minute în Piata Victoriei, asa că am fotografiat, de data asta cu telefonul, si Guvernul. Undeva, mic, e Emil Boc (nu se vede bine)
3. Aici am îndrăznit să cobor un pic geamul, pt foto. Eram, deja, în Primăverii.
Din întâmplările unui ardelean rătăcit prin Bucureşti
Se spune că după maşină (tramvai, troleu, autobuz) şi după femei nu trebuie să alergi niciodată, fiindcă mereu va veni următoarea. În principiu, nu-mi plac bancurile misogine (puteţi să mă acuzaţi c-aş fi ipocrit).
Despre femei nu vreau sa vorbesc acum; cu alergatul după mijloacele de transport în comun însă am o problemă. Adevărul e că niciodată












