24/09/2011
Era măricel, făcuse deja primii paşi (mergea binişor), vorbea de timpuriu, alcătuia propoziţii, ştia, în orice caz, să ceară mâncare, apă, să spună că-i place un lucru sau că nu-i place altul, în fine, era un băieţel dezvoltat normal, cu o copilărie fericită, care râdea frumos, cu gropiţe în obrăjori (avea un râs molipsitor) şi, totuşi, uneori, fruntea i se încrunta, ochii i se umpleau de lacrimi, vocea i se gâtuia, dar tot nu reuşea să-l strige pe taică-său, pur şi simplu nu putea pronunţa dintr-o suflare „Soţul mamei copilului!”.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Concurs, PA/Proză Arhiscurtă |
4 Comments »
23/09/2011
Carne sfârâind pe grătar - o imagine la care se cam visează în România. Foto: Calin Hera
Atunci când ţi-e foame, pur şi simplu nu poţi trece pe lângă o covrigărie fără să te opreşti. Atunci când eşti sătul, ajunge să te deranjeze până şi mirosul altădată apetisant al unei fripturi stropită bine cu usturoi. Deci? Deci totul e relativ.
Uneori, Ilarion îl ascultă pe dl Lică cu gura căscată, uită de el, de-i strigă nevastă-sa: „Unde umbli, zevzecule?”. Acum i-ar plăcea să-l strige femeia, dar se află în perioada mută. Ce-i drept, i-ar plăcea şi nişte covrigi cu susan, că de friptură nu-i cazul.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
1 Comment »
22/09/2011
Oraşul văzut de nu prea sus. Foto: Calin Hera (sep 2011)
De la biroul său aflat la ultimul etaj al unei clădiri năltuţe, inginerul Popescu priveşte acoperişurile caselor din jur. Câteva roşii, noi, de-ţi vine să pui frişcă pe ele. Cele mai multe sunt însă din tablă ruginită. Nu e un cartier mărginaş, dar blocurile de birouri răsărite fără vreo noimă anume par a strivi căsuţele vechi, tot mai înghesuite (acum de sus în jos). Inginerul Popescu soarbe din ceaşca cu ceai de măcieşe. Am o abordare prea descriptivă, îşi zice, apoi se întoarce la vraful de laptopuri de pe birou.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
1 Comment »
15/09/2011
„E vreun medic?”, se aude o voce feminină. Gil intră în cabina piloţilor. Da’ vreun preot e?, îi vine să întrebe, dar se abţine. Bărbatul în uniformă are ochii daţi peste cap şi limba vineţie, umflată, ieşită puţin prin gura deschisă. „A avut vreun spasm puternic înainte de a-şi da duhul?”, întreabă, ca să nu tacă. „Da, unul repetat”, confirmă stewardesa (cu aceeaşi voce plăcută). „Aha”, dă din cap Gil şi iese. „Drace!”, îşi spune mai apoi, după care întreabă cu voce puternică, de bărbat în toată firea: „E vreun pilot printre dumneavoastră?”
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă |
10 Comments »
02/08/2011
Dl. Lică se blochează (inexplicabil) atunci când, în loc să-i răspundă la telefon destinatarul apelului „intră” căsuţa vocală. În urmă cu mulţi ani a avut şi el un robot telefonic (adus din America), montat la aparatul fix de acasă. Avea o noimă, fiindcă pe vremea aia nu existau telefoane mobile (abia-abia apăruseră pagerele). Dar acum, când toată lumea are cel puţin un telefon la purtător, ce rost are să laşi un mesaj. Cine îşi mai ascultă mesajele, când poate să răspundă la telefon sau să nu răspundă!?
0.000000
0.000000
Posted in Mirări, ZideZi |
3 Comments »
01/08/2011
Cuib de guguştiuc la fereastra unui bloc bucureştean. Foto: Călin Hera (2011, august)
Dl. Lică (întors acasă după un concediu prelungit) a descoperit un cuib de guguştiuc la fereastră. Cum uitase să-şi plătească abonamentul la cablul TV, a găsit de cuviinţă să privească la un alt fel de Animal Planet. A observat că guguştiucul-mamă (guguştiuca) a stat aproape neclintită în ciub, cu ochii rotunzi şi umezi, dilataţi, în toată perioada de arşiţă, în care soarele a bătut pe faţada blocului. Abia când a plecat a văzut dl. Lică un pui (cam bleg şi cam pestriţ) în cuib. Oare guguştiucii îşi fac cuib la ferestrele oamenilor buni?, s-a întrebat dl. Lică, cochet.
0.000000
0.000000
Posted in Fotografii, Mirări, Viata la Bloc |
3 Comments »
27/07/2011
Pentru inginerul Popescu nimic nu e mai important decât s-o uite pe doamna expert PR. Dar sunt prea multe lucruri care-i amintesc de ea. Aseară, aşteptând să urce apa caldă până la etajul zece, s-a aşezat pe covoraşul de la baie (voia un duş fierbinte). Privind în gol, a văzut că perdeaua de la duş (cea cu păsări exotice) e ruptă. A rămas aşa din dimineaţa zilei de 12 octombrie când, deşi erau grăbiţi să plece la serviciu, nu şi-au putut rezista unul altuia. Tija de la duş a înlocuit-o a doua zi, dar perdeaua n-a observat până adineauri că e ruptă.
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
1 Comment »
18/07/2011
Câteodată, domnului Lică îi e atât de somn încât începe să sforăie înainte de a se băga în pat. Sforăitul, îşi zice dl. Lică, n-are niciun haz dacă nu deranjează pe nimeni. Sforăitul trebuie împărtăşit. E drept, uneori dl. Lică sforăie suficient de tare încât să se trezească pe sine însuşi.
Odată a vrut să monteze o cameră video ca să verifice o teorie, fiindcă există două şcoli de gândire: una care zice că te trezeşti la primul sforăit, alta potrivit căreia trebuie să treacă cel puţin cinci-şase sforăituri. Dar l-a luat somnul.
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
10 Comments »
17/07/2011
Dl. Lică nu se apleacă să ridice mărunţiş de pe jos. N-are o pensie grozavă, nu-i lenevos; n-o face din principiu: vor fi alţii mai amărâţi, cărora chiar le prind bine 10 bani. Dar azi a întors capul când i-a căzut o monedă din buzunar (primise rest). Era intrigat: n-auzise niciun zgomot. Ei bine, moneda pur şi simplu se înfipsese în asflatul topit, atât era de cald afară! Aşa şi-a dat seama dl. Lică de ce înaintează atât de anevoios, ca-ntr-un coşmar în care vrei să alergi, dar ceva te ţine. Măcar las amprente pe trotuar, se arată el optimist.
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
4 Comments »
14/07/2011
Într-o dimineaţă, dl. Lică s-a îndrăgostit de Mura. L-o fi lovit un curent rece în frunte, s-o fi nimerit să fie el într-o stare anume sau o fi fost, pur şi simplu tinereţea (şi frumuseţea) Murei de vină. Cert e că a salutat-o galant (cum i-e felul) şi a întrebat-o ce mai face.
– Mătur scara, a răspuns fata, iar atunci când a făcut un pas în lateral, să-l lase să treacă pe dl. Lică (divorţat), i-au jucat, vioi, sânii (avea halatul niţel descheiat).
„Cum ar fi să o chem la mine, să ne prostim?”, şi-a zis bărbatul, roşind în timp ce intra în lift.
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
16 Comments »
12/07/2011
Oamenii se împart, îşi spune dl. Lică, în două categorii mari şi late: cei care aruncă hârtia igienică în vasul de la veceu şi cei care folosesc (în acest scop) un coş de gunoi. Primii fie nu şi-au pus problema să ţină în casă hârtie igienică folosită, fie vânează snobisme şi le iau în râs. Cei din a doua categorie se iau în serios. Dacă-i întrebi cum stă treaba cu hârtia igienică şi de ce o aruncă la coş, îi poţi împărţi, în funcţie de răspuns, în două subcategorii: cei care dau din umeri şi cei care cred că li se poate înfunda veceul.
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
9 Comments »
04/07/2011
– Pe mine să nu contaţi, le-a spus Marco, lăsându-i mască. Marco era nelipsit de la chefuri; el dădea primul chiot şi tot el era acolo atunci când se târau spre casele lor (sau pe sub mese) ultimii participanţi la eveniment.
– Da’ ce-ai?, l-au întrebat.
– Iaca, am treabă.
L-au văzut pe Las Ramblas, cocoţat pe noptieră; parcă-l spălase cineva cu clei dizolvat în bronz, de sus până jos.
– Hai, bă, lasă prostiile.
– Vin gagicile din Barceloneta!
– Sangria!
Dar Marco stătea nemişcat. Apoi, dintr-o dată, şi-au dat seama că… NU ÎNCAPE.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Concurs, Fotografii, PA/Proză Arhiscurtă |
Leave a Comment »
23/06/2011
Debut spectaculos: un pahar făcut ţăndări. Ilarion, care n-a fost niciodată un tip foarte subtil, i-a plăcut mereu să fie direct, ce-i în guşă-i şi-n căpuşă, n-a dat incidentului decât o atenţie practică: trebuie strânse toate cioburile înainte ca ăia mici să vină acasă. Zis şi făcut!
După ce a culcat copiii, şi-a turnat un deget de coniac în pahar, a aruncat trei cuburi de gheaţă şi a completat cu coca-cola. Apoi a scrutat noaptea din cartier. Lipseau două lucruri: paharul spart şi nevastă-sa.
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
9 Comments »
21/06/2011
Colţ de Sena văzut de pe pod, din faţa Notre Dome. Foto: Călin Hera (mai 2011)
Ilarion stă pe pod şi scuipă în râu (din când în când). E o frumoasă zi de joi, e o oră la care cei mai mulţi oameni sunt la serviciu. Lumina cade frumos, dinspre malul drept. O barcă trece suficient de rapid (şi de departe) încât să nu fie nimerită. Ilarion priveşte valurile şi, nu ştiu cum, i se pare că stă pe malul râului şi se uită la un om în toată firea, la el însuşi, care stă pe pod, scuipă în râu şi atât. E un tip bine, trebuie să recunoaştem, îşi zice (şi mustăceşte). Dar cam fără rost.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Călătorii, Fotografii, PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
11 Comments »
19/06/2011
Dar pe tine tot barza te-a adus, bunicule? Mădălina îşi încreţeşte fruntea niţel; i se pare greu de imaginat o barză atât de mare (şi de proastă) încât să care un om aşa de bătrân şi de înalt (Ion Spiridon, la cei 63 de ani ai lui, e încă vânjos). Bunicul e gata să-i spună că povestea cu barza e o chestie stupidă, dar tocmai atunci coboară în cameră o umbră tremurătoare: pe balcon se aşezase o barză adevărată (fix pe trotineta fetiţei) şi se apucase să clămpăne o broscuţă adusă pesemne din vreo baltă a oraşului.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă |
Leave a Comment »
17/06/2011
Era o vreme în care domnul inginer tânjea. Aşa a cunoscut-o pe experta PR. Lucrau împreună la un proiect. O relaţie de serviciu transformată curând, ca urmare a unei atracţii fizice de neoprit (amândoi erau tineri), într-una incendiară. Erau de pomină. Totul a culminat cu acea întâmplare despre care se mai vorbeşte şi azi, când, aflaţi în toiul unei partide de sex cu scântei, s-au trezit că arde casa în jurul lor (scurtcircuit, se pare). Ciudat: asta l-a relaxat (în fine!), i-au priit glumele de pe şantier. Dar incendiul l-a obligat să se mute la bloc.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
Leave a Comment »
07/06/2011
Nela ieşise pe balcon să fumeze, nervoasă. Asta-mi lipsea, a repetat de câteva ori, cu ciudă. La al patrulea fum a început să tuşească, de parcă ar fi fost prima ei ţigară. Liviu, întors de la farmacie într-un suflet (era emoţionat), a găsit-o holbându-se la balconul de la etajul al şaselea al blocului vecin. Ţigara se fumase singură. Ăsta e un semn, ai adus degeaba testele astea idioate, i-a zis ea (şoptit). În drumul lui spre ţările caede, ăsta, adică un bărzoi speriat, se oprise stingher pe cel mai banal balcon al unui bloc de zece etaje.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă, Viata la Bloc |
3 Comments »
06/06/2011
Anunţ începerea etapei a treia a concursului de proză arhiscurtă PAfoto’. Fotografia e mai jos, deadline-ul e
a) ori foarte strâmt (marţi, 23.59)
b) ori foarte larg (duminică, 23.59),
fiindcă între cele două termene nu voi putea fi la butoane. Deocamdată, optăm pentru varianta a), iar în funcţie de situaţia de pe teren, ne putem adapta.
UPDATE. Datorită situaţiei de pe teren, trecem la varianta b): deadline, duminică 23.59.
Baftă!
Fotografie primită prin e-mail în urmă cu vreo 6 ani. Nu ştiu de ce am păstrat-o; poate că anume pentru concursul PAfoto' P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!
P.S. Urmează să public PA-urile etapei a doua (am mai primit două via e-mail, le voi lua în considerare şi pe acelea, în mod excepţional). Apoi le voi înainta Înaltului Giudeţ. Ţineţi aproape!
Mai jos sunt PA-urile dumneavoastră:
read more »
0.000000
0.000000
Posted in Amici, Concurs, Fotografii |
42 Comments »
02/06/2011
Dl. Lică e preocupat de o întrebare care, extrasă din context, pare stupidă: ce caută o cabină telefonică (vopsită în albastru) într-un loc izolat, departe de lume şi de, măcar, un banal cablu de telefonie? Când a văzut ciudăţenia s-a amuzat. După o vreme, amuzamentul s-a transformat în întrebare chinuitoare (dl. Lică e un tip iscoditor). Abia la trei luni după bizara apariţie şi-a dat un răspuns care să-l mai liniştească niţel: nici pietroaielor de la Stonhenge nu le poţi găsi vreun rost normal.
read more »
0.000000
0.000000
Posted in PA/Proză Arhiscurtă |
14 Comments »
Călin Hera. PA-uri şi mirări 