În primul an aproape că n-a scos niciun cuvânt în apartament, să nu tulbure liniştea. A vorbit mai mult în gând în cel de-al doilea an de la plecarea Fostei. Al treilea an l-a prins cu chef de vorbă, dar tot nu-i venea să dernjeze liniştea din casă. Aşa au început lungile discuţii cu Ilarion, cuvintele pline de înţelepciune adresate vecinilor şi creionarea imaginii unui domn Lică cu scaun la cap.
Chiştocul de Kent
Dl. Lică trece pe lângă chiştocul de pe scările către etajul I. „Nu-l ridic, sunt curios când va dispărea”, îşi propune el un experiment. Pe Ilie Dron îl dor şalele, nu se poate apleca. Inginerul, cu gândul la experta PR, nici nu observă chiştocul. Ilarion constată că e vorba de Kent, cu urme de ruj. „O femeie”, pufneşte şi parcă o vede pe doamna Pârvu (n-o suportă). Apoi surâde. „Poate e Lory de la opt”. Femeia de serviciu nu mătură chiştocul numai aşa, de-a naibii. Noroc cu dl. Lică, a doua zi.
Perdeaua cu păsări exotice
Pentru inginerul Popescu nimic nu e mai important decât s-o uite pe doamna expert PR. Dar sunt prea multe lucruri care-i amintesc de ea. Aseară, aşteptând să urce apa caldă până la etajul zece, s-a aşezat pe covoraşul de la baie (voia un duş fierbinte). Privind în gol, a văzut că perdeaua de la duş (cea cu păsări exotice) e ruptă. A rămas aşa din dimineaţa zilei de 12 octombrie când, deşi erau grăbiţi să plece la serviciu, nu şi-au putut rezista unul altuia. Tija de la duş a înlocuit-o a doua zi, dar perdeaua n-a observat până adineauri că e ruptă.