Am văzut în gsp (tras de mânecă de dragoselu), mi-au plăcut versurile, vreau să păstrez această declarație de dragoste a unui microbist.
NOTĂ. Mai jos, versurile acestui cântec.
Bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic
Am văzut în gsp (tras de mânecă de dragoselu), mi-au plăcut versurile, vreau să păstrez această declarație de dragoste a unui microbist.
NOTĂ. Mai jos, versurile acestui cântec.
Aceasta e, apreciez, o fotografie tipică pentru Vedere din Bucureşti. E genul de fotografie care nu necesită comentarii şi care ar putea deveni, în timp, document de epocă. Mă întreb cum va fi când vor fi demolate primele blocuri comuniste. Pentru că, vrem sau nu, lucrul ăsta se va întâmpla.
Mai jos, o „bucăţică” adecvată.
Am primit acest filmuleț de la prietenul meu Tibi, care e un inginer foarte bine apreciat peste Ocean. Știu că e nițel incorect termenul de găuri pătrate, dar titlul trebuie să spună despre ce e vorba astfel încât să priceapă toată lumea, chiar și cârcotașii 😛
Am primit filmuleţul de mai jos. Desigur, e dintr-o campanie la Diet Pepsi. Impresia e puternică: te lasă mască. Primul gând e că avem de a face cu un fake. Dar cum l-au făcut? S-au pretat cei de la Pepsi să promoveze un fake? Dar hai să vă las să vedeţi filmuleţul (vizionat deja, de la începutul lui aprilie pâna azi, de aproape 4 milioane de oameni).
Asadar, „calitate europeană pentru un chilipir românesc”. Măi, să fie!
Mărturisesc: am fost tentat să cumpăr masina asta, când încă nu se vindea. Apoi, am început să mă răzgândesc, gândind că, de banii ăia, pot lua altceva, totusi. Apoi, un tip care se pricepe mai bine ca mine mi-a zis că, dacă am de făcut drumuri pe coclauri, e bună. Dacă am de făcut drumuri prin oras, nu merită.
Apoi am văzut de aproape că încă nu-s asa rotunjite colturile, ca la masinile străine (dacă întelegeti ce vreau să spun).
Apoi am văzut un coleg care si-a pus serios în cap să-si cumpere Duster (nu stia reclama de mai sus – de mentionat!).
Voi?
Angela Gheorghiu, într-o lucrare de Linda Sutton. (Am zis să ilustrez asa, că alte imagini cu ea ati văzut mai des, desigur) Sursa: site angelaghorghiu
Am mai scris despre titlurile mesajelor primite de la Facebook. Unul dintre cele care mă asteptau în Inbox azi-dimineată m-a amuzat – si asta mi-a prins bine, pentru că eram încruntat în urma scandalului iscat după interviul Liiceanu – Herta Muller de la Ateneu (revin cu asta).
Asadar, am aflat că „Angela Gheorghiu ti-a sugerat sa iti placa Angela Gheorghiu”. OK, îmi place 😉 Iar după ce am intrat pe noul ei site, mi-a plăcut iar. Dar, parcă, m-a cam intimidat. Asa sunt eu, timid.
Nu mă întrebati de ce am ales Sanie cu zurgălăi. Poate fiindcă e, totusi, cam frig.
Am ajuns, cam din întâmplare, la această secventă din filmul Filantropica (2002, Nae Caranfil), un film pe care eu îl consider unul dintre cele mai bune filme românesti ever. Si în film, si scoasă din context, e o bucurie. E ca un PA, ca un superPA. O fi de vină si faptul că scena e jucată de Florin Zamfirescu si Mircea Diaconu?
„Salvati-vă de infarct urmărind acest videoclip de 30 de secunde” – Am primit acest text de la Societatea Română de Cardiologie si Fundatia Română a Inimii, însotit de rugămintea de a populariza filmuletul. Ceee ce fac – poate prinde bine.
Mă gândesc că cei mai multi dintre voi ati văzut deja faza de mai jos. „E tare”, i-am zis amicului meu Horia, din Cluj, care mi-a trimis-o, „am mai văzut-o”.
„Stiu, bănuiam asta, dar e genul de fază PA (cum l-ai definit tu)… care îți spune ceva și despre ce s-a întâmplat înainte și care te face să te gândești și la ce urmează”, mi-a răspuns Horia.
De-aia zic: priviti gândindu-vă că vă uitati la un PA. E un film PA adevărat.
Sorry daca ati mai văzut clipul ăsta, dar mie chiar mi-a plăcut, asa că-l arăt.
Şi adaug un PA:
Am mâncat urechi de broască
Am plecat. Vreau să văd râul. Vreau să văd dealul. Vreau să văd câmpia. Vreau să mănânc broaşte. Vreau să uit de slăbănoagă. Vreau să scap de omul mic. Am plecat rău. A plecat soarele mic de multe ori. Nu m-am mai urcat. Am mâncat numai urechi de broască. Am rupt bâta. Mi-a ieşit o bubă. M-au alungat nişte oameni. Nu mai găsesc peştera. E, cum se va zice, naşpa.