banane verzi, gust din copilarie
Am în față trei banane verzi. Mă pregătesc să le abordez. Să simt gustul acela prețios din copilărie.
Pentru cei care s-au născut mai târziu: pe vremea lui Ceaușescu, bananele erau un produs de lux. Nu din cauza prețului, ci fiindcă „nu se găseau”. Când părinții aduceau acasă câte un kilogram de banane verzi (în general în perioada lui „Moș Gerilă”), acestea era atât de verzi, de necoapte, încât trebuia să stea câteva zile pe dulap, să se coacă.
Bineînțeles, copiii nu aveau niciodată suficientă răbdare, așa că bananele erau adeseori mâncate verzi, după o zi, cel mult două. Am avut destui prieteni care, până în anii ’90, a crezut că gustul bananelor e gustul bananelor verzi.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 