Îmi zicea, de când eram mic, „piratule”. Nu ştiu ce-i venise, dar aşa mă alinta. La început mă enerva chestia asta. Ce-aveam eu în comun cu piraţii? Nici măcar nu-mi plăceau, ca personaje (iar pe vremea aia nu se inventaseră Piraţii din Caraibe). Cu timpul, m-am obişnuit. Apoi, după ce am plecat la facultate şi ne întâlneam tot mai rar, acel „piratule” căpătase o altă însemnătate – era ceva personal, tipic, devenise autentic, era ca o parolă. Iar după ce am trecut binişor de vârsta pe care o avea el când îmi găsise acest alint (ca să-i zic aşa în continuare), am ajuns să-mi placă să-mi spună aşa. Iar de azi nu mai e cazul…
Dealul care a fost
Drumul pe care l-am făcut săptămâna trecută a fost interesant atât la dus cât şi la întors. Se cheamă că am trecut de două ori pe lângă forma de relief de mai sus, care m-a mirat. Se află în imediata vecinătate a unui parc industrial din Turda şi încă nu m-am dumirit dacă e ceea ce a rămas dintr-un fost deal sau dintr-o fostă grămadă mare de pământ adunat din excavările pentru parcul industrial.
Notă. Fotografia merge şi către Miercurea fără cuvinte.
Prezumţia de clasament
Oameni buni,
Am primit de la Pahico rezultatul votului pentru etapa 1 a concursului de proză arhiscurtă Codul Bunelor Mamifere (CBM). Mă grăbesc să vi-l comunic (deja a trecut multicel, lucru pentru care îmi cer scuze).
Inelul de logodnă
Stimaţi participanţi la concursul de proză arhiscurtă Codul Bunelor Mamifere (CBM), iată mai jos tema etapei a patra:
Art. 268
Restituirea darurilor
(1) În cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepţia darurilor obişnuite.
(2) Darurile se restituie în natură sau, dacă aceasta nu mai este cu putinţă, în măsura îmbogăţirii.
(3) Obligaţia de restituire nu există dacă logodna a încetat prin moartea unuia dintre logodnici.
Deadline: 8 oct 2011, 12.00. Baftă!






