Art. 1.375
Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale
Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde, independent de orice culpa, de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scapat de sub paza sa.
Deadline, duminică, 12.00. Baftă!
Calul moralist MeetTheSun
Marcel e calul educat
Nu prea frumos, dar ţesălat
Mereu stăpânului loial
Şi doar un pic cam pasional
Se anunţă paradă mare
Cai invitaţi la defilare
Şi numai el deoparte dat
Că are-un look cam demodat
De supărare şi de ciudă
Munci cu şi mai multă trudă
Că nu-i vedetă cabalină
De hamul nu ştie să-l ţină!
Principiu-i cam nesănătos
De vrei să fii şi arătos
O piele fină nu-i muncită
Potcoava nouă, netocită
Şi cum trecea în toi parada
Marcel privea din curte strada
Să evadeze? Nici un gând!
El nu-i un animal de rând!
Nevinovatul LePetitPrince
– Rostogol, recunosti fapta ?
– Nu sunt eu faptasul, onorata instanta! Cand mi se deschide usa, ma rostogolesc pe scari ca o minge, direct afara, in fata blocului. De altfel, sunt educat, n-as face asa ceva!
Rostogol, alb si pufos, cu o expresie de nedumerire pe chip, cu ochii umezi, era intruchiparea nevinovatiei. A fost achitat si lasat sa iasa. Indata, a tasnit pe scari si a coborat 4 etaje fuga-fuguta. Doar la etajul intai, in dreptul unei usi, pana sa porneasca mai departe, a avut o ezitare.
Bubico Ion Toma Ionescu
Craiul de Bubico într-un moment de neatenţie, scăpă pe sub gard la Zambilica. Bag seama că se vorbiseră. Se iubiră teribil sub ochii îngăduitori ai lui Bismark, dulăul de curte al ofiţerului care şade cu chirie la Papadopolina. Când începu zavera, în ţipetele disperate ale Papadopolinei solicitând daune pentru onoarea vai stricată şi ruşinea caţeluşei, gata-gata să se-ncaiere cu mamitica ce venise să-şi ia baiatul interveni ofiţerul în solidar. Vă repar onoarea la amândouă. Galant ca el mai rar!
Mutații genetice Mariana
Pe uliţa mea e plin de vagabozi, de lăţoşi cu verigi atârnate de limbă. Îşi bagă coada peste tot şi mârâie la trecători cu ochi sticloşi. Dincolo de garduri, sunt ei, credincioşii, cei care au învăţat să se joace cu pisicile şi să facă troc de oase şi lapte. Uneori se uită după fluturii albi desprinşi din priviri. Alteori citesc poemele lunii scrise în balta din curte. Nu se mai uită la capra vecinului, nici la câinele lui.
Doar stăpânul şi-a pus iar veriga în limbă şi latră, şi muşcă, pe uliţi.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 