mirare cu grăunţe

ai murit dar încă îţi cresc unghiile
încă ai părul ciufulit şi parcă ai spune ceva
puţină atenţie (vă cer) o secundă de linişte

ca atunci când (tânăr fiind) mi-au tăiat
un neg de pe fund
un neg uriaş mi-au spus ai copii (n-aveam)

umple negul cu boabe de grâu (au spus)
uite pun un pumn de boabe înăuntru
îl leg cu aţă de prelată (o aţă tare)

era ca o minge neagră se auzeau grăunţele (zornăind)
ia-l acasă şi du-l copiilor să se joace cu el
găseşti tu nişte copii (până-i faci pe ai tăi)

ce-i prostia asta (m-a întrebat prima soţie)
de ce ai adus negul acasă (plin cu grăunţe)
păi dacă mi l-au dat

iaca acum am murit (e ciudat)
vă miraţi că vorbesc că-mi cresc unghiile
eu (unul) mă mir

Etichete: , , , ,

22 Responses to “mirare cu grăunţe”

  1. Avatarul lui Geanina Lisandru

    Interesant poem, dar se poate renunţa la paranteze.

    Zi faină!

    Apreciază

  2. Avatarul lui I.B.

    Faină poema, puţin umor negru nu strică.

    Apreciază

  3. Avatarul lui incertitudini
  4. Avatarul lui Laura Driha

    PA-uri si.. mirari!
    (eu nu ma mai mir!)
    Felicitari!!

    Apreciază

  5. Avatarul lui anca

    da, acesta este Calin…:)
    cel mort ca o mirare fara Pa , cu unghiile pline de viata…de parca ar fi scotocit prin viu…
    Faina! Mai vreu…

    Apreciază

  6. Avatarul lui soim_e

    ,,Din bube, mucegaiuri şi noroi” ai perpetuat ,,mirabila sămânţă”- şi nu oricare, ci bobul sfânt de grâu.
    Şi va urma…pentru că ,,încâ îţi cresc unghiile”.

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un comentariu