Era odată un om. Scriitor modest, dar pasionat. Într-o zi, i-a venit în minte poemul perfect. L-a trecut pe hârtie. Mai avea foarte puţin de cizelat la el când un alt om, foarte bine informat, i-a atras atenţia că în acea zi vine sfârşitul lumii. Să dea naibii poemul perfect, că şi aşa n-o să-l mai citească nimeni. Dar omul nostru şi-a văzut de treabă. Câţiva amici au lăsat deoparte pregătirile de final şi au venit cu el. Sfârşitul i-a găsit scriind pentru niciodată, dar fericiţi.
Poemul perfect
36 comentarii to “Poemul perfect”
-
Depinde pentru ce/cine l-a scris. Putea fi doar pentru el, pentru automulţumire. Putea fi pentru ceilalţi şi atunci sfîrşitul ar fi receptat dureros. Dar aici văd încrederea şi chiar credinţa.
ApreciazăApreciază
-
-
Calin, in primul rand e nevoie de incriere pe respectivul site. Stii tu – ID, password…
Pe urma, inscrierea propriu-zisa in grupul respectiv.
Grupul abia ce a fost creat, prea multe detalii nu am…
In timp, vreau sa adun acolo toate linkurile spre creatiile autorilor de PA.
Te (va) tin la curent…ApreciazăApreciază
-
…Ma regasesc in personajele din acest PA. Ce pregatiri sunt mai potrivite pentru sfarsit, decat cele sufletesti ?
ApreciazăApreciază
-
Mie trebuie să-mi defineşti foarte clar ce înseamnă sfârşitul lumii 🙂
Altfel, nu mai pot eu că vine de sfârşitul lumii :p
Noi să fim fericiţi 🙂ApreciazăApreciază
-
-
-
@Leo : faina initiativa! Chiar daca tind sa cred ca vor fi enorm de multe texte, poate e mai bine asa.
Vezi totusi ca vei fi depunctata masiv daca pui mai mult de 4 linkuri de pe acelasi domeniu (de la acelasi om) in cursul unei luni. Vezi tu cum le impaci 🙂
ApreciazăApreciază
-
poemul perfect…de am avea timp sa il scriem.., de aceeasi parere cu Cristi Lisandru, frumos spus
ApreciazăApreciază





