Posts tagged ‘Proza Arhiscurta’

20/02/2011

Gemenii şi vecina sexy

Gemenii îşi împărtăşeau tot, tot, tot. Atunci când Romi şi-a rupt mâna (a căzut de pe leagăn), Flavius a zis că-l doare şi pe el. Aşa că i-au pus mâna în gips, să se liniştească. Abia într-o dimineaţă de mai, opt ani mai târziu, şi-au ascuns prima oară ceva unul faţă de celălalt: tocmai avuseseră, fiecare, întâiul vis erotic. Amândoi, cu tanti Lucy, cea care le făcea injecţii când erau bolnavi. O femeie de ispravă, pe care te puteai baza. Dotată încă, după 20 de ani, cu tot ce-i trebuie unei dame bine. De atunci, doar două secrete între gemeni.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la blog. 365 de secvente
Electrificare
Lecturile inginerului de la patru
Calm
Scara cu obstacole
Ţurţurele

19/02/2011

Ţurţurele

Are şi Dumnezeu socotelile lui, a spus dl. Lică atunci când a aflat despre stupidul accident care a pus capăt vieţii lui Remus Achim, locatarul de la apartamentul 1. Nu saluta pe nimeni, privea încruntat la toţi, înţepa mingile ce săreau peste gardul viu atunci când juca table, de unul singur şi, zice-se, el a telefonat la Miliţie atunci când Ilie Dron şi-a găzduit verişorii din RFG, în 1986, fără să fi anunţat în prealabil organele de stat. Pentru Dron au urmat două luni de frecuşuri, pentru Achim un ţurţure în cap, 25 de ani mai târziu.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la blog. 365 de secvente
Electrificare
Lecturile inginerului de la patru
Calm
Scara cu obstacole

18/02/2011

Scara cu obstacole

Era o zi de februarie în care gerul muşca din oase. Cum să-l scoţi pe Vlăduţ afară? După ce şi-a fumat ţigara, pe balcon, Liviu Lovin a găsit soluţia: şi-a luat fiul în cârcă, au urcat aşa până la ultimul etaj (cu liftul), de unde au coborât pe scări, într-o cursă săltăreaţă. Bărbatul plescăia cu limba în cerul gurii, scoţând un pretins zgomot de copite pe caldarâm, iar puştiul chiuia de plăcere fiind parte a unei aşa fascinante aventuri. La prima tură doar Tanti Nina a ieşit să vadă ce-i, scuipându-şi, creştineşte, în sân.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la blog. 365 de secvente
Electrificare
Lecturile inginerului de la patru
Calm

17/02/2011

Calm

La început i s-a părut simpatic. Era mic, alb, ciufulit (aproape pufos) şi lătra jucăuş, dând din coadă. Ilie Dron, om cumsecade, care salută vecinii, era însă prea cătrănit ca să-l binedispuna atâta lucru. Când, un sfert de oră mai târziu, a observat că tâmpiţii ăia i-au „taiat cablul”, i-a venit să spargă ceva. A auzit lătratul, a coborât, a luat câinele în braţe (potaia s-a ghemuit la pieptul lui), a urcat la ultimul etaj, apoi l-a aruncat pe pufos, în gol. Îi flutura coada, în cădere, dar Ilie Dron încă nu se calmase.

NOTĂ. Textul a fost inspirat de întâmplarea asta.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la blog. 365 de secvente
Electrificare
Lecturile inginerului de la patru

16/02/2011

Lecturile inginerului de la patru

Anunt fotografiat de mine la avizierul unui bloc în care am intrat. FOTO: Călin HeraAnunt fotografiat de mine la avizierul unui bloc în care am intrat. FOTO: Călin Hera
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

 

De când doamna expert PR îl exasperează cu fiţele ei de femeie capricioasă, dl. inginer are parte de prea mult timp liber. Cum nu-i place să bea cu băieţii de pe şantier (niciodată să nu vă îmbătaţi de faţă cu muncitorii, le spunea răspicat prof. Dima, în timpul facultăţii), cum n-are răbdare de Discovery şi nici nu rezistă să citească mai mult de trei pagini pe zi, deşi are ceva cărţi bune în bibliotecă (unele încă în ţiplă), s-a pus pe lecturat broşurile hipermarketurilor şi anunţurile de la avizier. Uneori râde, alteori se enervează.

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la blog. 365 de secvente
Electrificare

15/02/2011

Electrificare

Doamna Leni Pârvu încercase de trei ori să deschidă uşa de la ghenă. Domnul Pârvu, chemat în ajutor, şi-a dat seama cum stă treaba: „Deschide uşă că io chem sectoristu’!”, a urlat el suficient de puternic încât să adune tot poporul disponibil de pe palier. Iniţial, omul din ghenă a făcut pe mortul, apoi a mârâit, a dat să muşte, ca un animal încolţit. Era însă destul de ştirb (şi cam ameţit).
De atunci, ghenele de la scara 1 sunt electrificate şi tot de atunci doamna Leni Parvu n-ar mai merge să arunce gunoiul nici dacă i-ar cădea pe coc.

 

 

UTIL.
Episoade anterioare:
Viata la blog. 365 de secvente

28/01/2011

Două prilejuri pentru un pahar cu vin

Dl. Facebook i-a oferit azi lui Lică un prilej pentru a destupa sticla de vin păstrată pentru ocazii speciale. Căci dl. Lică atât astepta, un prilej. Nu-l va chema pe vecinul Ilarion să se cinstească împreună, întrucât Ilarion parcă s-a tâmpit de când si-a redescoperit familia: vine  în fugă acasă, direct în bratele sotiei, care îl mângâie pe păr, mirată. Dacă a socotit bine (ceea ce e foarte probabil, întrucât e un socotitor bun), fix în această seară, la dl. Lică ar urma să vină Ina, deci s-ar găsi două prilejuri în acelasi pahar cu vin.

NOTĂ. Ca să fie clar: primul prilej e ziua Roxanei 😉 La multi ani!
P.S. Poate nu stiti, dar azi e si ziua sorei Roxanei. Deci, de două ori la multi ani!
Desen făcut de Roxana Soare cu prilejul propriei aniversări. Postat pe minunatul ei blog.Desen făcut de Roxana Soare cu prilejul propriei aniversări. Postat pe minunatul ei blog.
P.S. Click pe foto pentru imagine mărită!

27/01/2011

Adi repară bebe


La un moment dat, părintii si-au dat seama că e prea liniste. Era prea liniste. Din camera în care se aflau cei doi copii nu se auzea nimic.
– Poate au adormit, a zis el, trăgând nădejde.
Au mers tiptil. Au tras cu ochiul. Băiatul cel mare (împlinise doi ani si jumătate) stătea aplecat peste frătiorul lui (în vârstă de trei luni). Era concentrat, avea un cleste de plastic în mână.
Când a simtit că e privit a întors capul. Le-a zâmbit lui mami si lui tati si le-a explicat:
– Adi repară bebe.

19/01/2011

Să faci ce zice dl Lică

De când si-a făcut viata praf, dl. Lică a devenit întelept. Toti cunoscutii lui au profitat de asta, în special vecinul Ilarion. Era gata să-si părăsească sotia, copiii, să plece. Toti oamenii au nevoie să evadeze, dar tu esti un prost, i-a zis dl. Lică. Tu nu de familie trebuie să fugi. Dimpotrivă, trebuie să zbori spre casă, la ai tăi, cu bucurie si cu nerăbdare. Să închizi usa în urma ta si să lasi dincolo toate porcăriile de la birou, de pe stradă. În familie evadezi, în bratele sotiei. Prostule!

18/01/2011

Sexul câinilor vagabonzi

L-a observat abia după vreo trei luni, când încă nici pe vecini nu-i știa prea bine. Alt câine de bloc, si-a zis amar. Ar fi vrut un loc civilizat, fără maidanezi. Dar a început să-i placă. Câinele. Alb, cu blana bogată. Dădea din coadă. I-a spus Azorică. Într-o zi, un vecin a strigat câinele: Fetita!. Să fiu al naibii, si-a zis dl. Lică, te pomeni că e cățea, n-am fost atent. A continuat să-i spună Azorică, i se părea stupid să filosofeze despre sexul câinilor mai ales acum, când patrupedul începe să se usuce de bătrânete.

04/01/2011

Eclipsa de soare văzută de la etajul opt

De când a aflat de eclipsa partială, lui Ilarion i-a intrat în cap ideea că aceasta e prima miză cu adevărat importantă a noului an. E o prostie, si-a zis, totusi, în timp ce căuta ochelarii de la eclipsa din 1999. Apoi a început să ningă. Si dacă va rata eclipsa din pricina norilor? Nu mai avusese superstitii din copilărie (când număra masinile rosii de pe stradă), dar acum, dacă tot s-a încurcat cu asta si-a zis: dacă văd eclipsa, am un an bun, dacă norii mi-o acoperă, va fi rău. Iar fumul norilor l-a ajutat să nici nu-i trebuiască ochelarii.

FOTO (cu telefonul): Călin HeraAm fotografiat eclipsa cu telefonul. Ceea ce îmi place la această fotografie nu e soarele din care a muscat o zână, ci spărtura norilor care e ca un soare mai mare. FOTO: Călin Hera

NOTĂ. Aici găsiti lucruri mai serioase despre eclipsa de azi, inclusiv foto.

31/12/2010

PAurări. Concurs fulger de proză arhiscurtă

Dragii mei, vă propun să vă dezlănţuiţi într-un concurs fulger de proză arhiscurtă. Regulamentul e simplu: scrieţi până la miezul acestei nopţi un text (sau mai multe) care să aibă 500 de semne (plus-minus 10 semne), în care să uraţi (vouă înşivă, tuturor, cuiva anume ş.a.m.d.). Toate PA-urile vor intra apoi într-un mega sondaj, iar textul care va întruni cele mai multe voturi va avea cinstea şi onoarea de a servi drept pretext (aşa cum v-am obişnuit) pentru viitorul concurs de proză arhiscurtă. Cât despre autorul lui, acesta va avea parte de cel puţin trei bucurii maxime în anul 2011. Deci, daţi sfară în ţară!

NOTĂ IMPORTANTĂ. Acest concurs fulger include un capitol special: Desene&fotografii.

NOTĂ IMPORTANTĂ 2. Vă rog, nu uitaţi de concursul de proză arhiscurtă ortodoxă.

Ar putea fi interesaţi: Alin Fumurescu, Leo, , Paul Gabor, Adela, ajnanina, Anca, Andi Bob, Cristian Dima, Cristian Lisandru, Geanina, Gabi, Ioan Bistriţeanul, LePetitPrince, -X-, A.Dama, Stela, Daurel, Flavius Obeadă, g1b2i3, Gina, Lady A, Laura Driha, LeeDee P., Nea Costache, Iguana, Ovidiu Eftimie, Serafim, Victor, Alex Mazilu, Carmen Negoiţă, Remus Suciu, Dan, Roxana, Fiica, Fiul, Călin, Naivul, Anamariadeleanu, Bianca Dobrescu, Bogdan Onin, Gabriela Elena, Geocer, Mariana, Sictireli, fosile, Ion, Zolty.

UPDATE. E momentul să adaug urarea desenată făcută de cei de la google:

UPDATE. Am primit:

doizerounuzero (Anca)

Mai frumoasă
Oameni ale căror drumuri le-am purtat şi eu
„Apă de ploaie”
Văd cu ochii mei că „Dumnezeu are ochii căprui”şi atât…
Poezie
Iubiri
Neiubire
Mai frumoasă
Dor
Dar din dar
Irish rain or irish pub..
Alhambra..roşu stropit
Lipscani…erotismul clipei
Tăcere
Singuratate imperfectă
Mai frumoasă
Mereu iubită…
Niciodata insă
Coafura rezistă
Eu ,Clipă în convenţia celor 365 de veşnicii,
Aceeaşi Diferită
Mai frumoasă
Sunt …şi asta îi ocupă lui Dumnezeu pâna si ziua de apoi
La mulţi ani muritori, draga mea Lume!
La multi ani, Iubitule, oricine ai fi tu…

Urare la trecerea dintre ani… (injineru)
Mai sunt câteva momente până când vom trece în noul an. Cerul e colorat iar paharele de şampanie se războiesc în lumina artificiilor. Cu crenguţa de vâsc stau în mână şi aştept momentul. 4, 3, 2, 1 sărută-mă acum sub crenguţă!
„La mulţi ani dragă ştiu că ne va fi bine împreună.”
„Mulţumesc dragule dar, trebuie să vorbim. Îţi doresc tot binele din lume, sănătate şi fericire. Şi peste toate să ţi se îndeplinească toate dorinţele, alături de altcineva. Te iubesc dar nu pot să rămân lângă tine. Adio!”

Desen de, fierste, Roxana.
P.S. Click pe foto pentru imgine mărită! (Da, merită)

… dintr-un gând rotund (Lady A)
Un An Nou se apropie cu pasi uriasi. Va urez, in lista, ceea ce va doresc sa vi se indeplineasca pentru a putea bifa, cu trecerea timpului.
Sanatate
Timp
Toleranta
Unitate
Noroc
Oportunitate
Bucurie
Sa va vad ochii stralucitori si zambetul pe buze !
Cred ca am facut destule repetitii. Trebuie sa ridicam cortina pentru a avea spectacolul renasterii. Se poate daca ne dorim toti! Nu cred ca poate fi asa de greu in cati suntem !
Mentalitate noua si unitate, dragilor !
Un An plin de impliniri, alaturi de familie !

după deadline
Povestea babei (Bogdan Onin)
A fost odata un sat de munte in care traia o baba foarte batrana. Nimeni nu-si aducea aminte de varsta ei, de nume sau de cati soti ingropase in vremea asta. Retrasa si tacuta, baba se imbraca doar in negru, cu naframe ce-i acopereau fata. Se zicea ca iesea din casa doar noaptea si ca daca o intalneai iti vorbea cu o voce harsaita ce te cuprindea ca un grozav fior de frig. Din teama satenilor s-a nascut obiceiul ca, pe langa urarile din ajun, sa se ureze si sa n-o intalnesti pe Baba-Harca in noul an.

Urarea mea pentru prietenii mei din blogosferă (Călin)
Vă urez, tuturor celor care aţi ajuns vreodată pe acest blog şi tuturor celor care vor ajunge, un An Nou mai bun, în care să aveţi parte de bucurii, să fiţi fericiţi şi sănătoşi, să fiţi buni, să faceţi bine şi să primiţi bine, să bucuraţi şi să vă bucuraţi, să fiţi respectaţi, să citiţi şi să scrieţi, să gândiţi, să călătoriţi, să vă permiteţi capricii şi, fix peste un an, să ziceţi “A fost un an bun, următorul să fie cel puţin la fel”.
Cu drag.

O frumoasă urare de la se-cret.
P.S. Click pe foto pentru aromă de primăvară!

25/12/2010

Ziua de Crăciun

Respiram greu, cu abur gros. Am intrat în biserică fără vreun gând anume, cu căciula în mână. Intraţi, închinaţi-vă, mi-a zis părintele. Trebăluia la o sobă de fontă. M-am închinat şi am sărutat icoana cu Naşterea. Nu fiindcă aşa trebuie. Aşa mi-a venit. Era destul de întuneric, lumina venea doar de la jarul din sobă, nişte lumânări şi nimburile pictate pe pereţi. Afară am stat şi m-am uitat la brazii pudraţi din vale până am simţit ace în urechi. Atunci mi-am pus căciula şi am început să cobor.

19/12/2010

Frumoaso, uită-te în ochii mei

Inginerului îi e dor s-o ţină în braţe pe doamna expert PR. N-a mai făcut-o de trei săptămâni (iar atunci a fost un moment stânjenitor). „Frumoaso, uită-te în ochii mei”, i-a zis îngrijorat, alaltăieri. Apoi i-a fost ciudă că i-a cerut asta. I se pare că a fost, pentru prima oară, banal. În realitate, el era cel care ar fi vrut să se uite în ochii ei, să vadă, nu să-i arate ei ochii lui. Totuşi, analizează mai departe inginerul, nu din cauza asta doamna expert PR a evitat să-i întoarcă privirea.

17/12/2010

Să mori ucis din dragoste de faţă

Ion I. tocmai se bărbierise şi îşi privea obrajii, satisfăcut, când a auzit un urlet. A dat fuga la fereastră. Stolul de pescăruşi se rotea mai aproape ca nicicând de peretele blocului. O păsăre l-a atins cu aripa. Ca un înger, ar fi putut spune el, dacă s-ar fi aflat într-o dispoziţie poetică. În schimb, s-a dat înapoi, până la oglindă, îngrozit de zgârietura ce-i împărţea obrazul în două, partea de jos fiind spălată de sânge. Și-a pierdut cunoștința, fără a şi-o mai recăpăta vreodată, fiindcă, în cădere, s-a lovit cu tâmpla de colţul mesei.

16/12/2010

Şansa ratată a domnului Lică

A întâlnit-o pe stradă, deşi făcuse tot ceea ce era omeneşte posibil ca acest lucru să nu se mai întâmple vreodată: vânduse tot ce avea (mai nimic) şi se mutase într-un oraş îndepărtat. Fosta era la fel de grăbită, la fel de graţioasă şi la fel de frumoasă, deşi se făcuse blondă. Avea unghii lungi şi roşii, o rochiţă scurtă şi tocuri înalte. Domnului Lică i-ar fi plăcut atunci să fie el gândul căruia ea i-a zâmbit, fugar, înainte de a redeveni mai tristă decât sutele lui de după-amieze de singurătate. Dar nici nu s-au salutat.

14/12/2010

Cele trei zile ale domnului Lică

A fost o vreme în care dl Lică s-a simţit ca o corabie cu pânzele întinse în bătaia convenabilă a vântului de Miazăzi. Lucra de opt ani la Fabrica de Ace, întreprindere aflată în plin avânt (crescuseră exporturile), când a primit oferta de a trece la rivalii de la Uzina de Şuruburi în Cruce. A avut trei zile de gândire. În cele trei zile a fost mai sigur de el ca niciodată, mai plin de tupeu. Atunci i-a râs şefului în nas, a inventat gămăliile colorate şi, tot atunci, a cunoscut-o pe Fostă.

13/12/2010

După amiezele de sâmbătă ale unei studente la Medicină

Era tânără, era drăguţă, era studentă la Medicină. Era ocupată. Era o dimineaţă de sâmbătă. Era luna decembrie, cu un pic de zăpada scârţâietoare, cu suficient soare încât să încălzească aerul oraşului, dar să nu topească zăpada. Erau parcuri pe aleile cărora erau chioşcuri unde puteai cumpăra halviţă, ceai cald, clătite cu dulceaţă, acadele, nuci trase în ciocolată, mere coapte, vin fiert. La 17.30, ea a spus, cu un licăr în ochi: „Trebuie să plec. La şase am o amputare de şold”. Era drăguţă.

09/12/2010

PAmintiri din pesteră

Aici ar urma să fie PA-urile din seria „Peștera” (că doar v-am zis că adun proză arhiscurtă de-a valma!).

Ce îmi place
Femeia de foc