Am în față o carte importantă, din care citesc oarecum dinainte de a fi fost scrisă. Paul Gabor a adunat într-un volum (Negustorul de pipe) câteva zeci de texte (către 200!). Texte-bijuterie.
Între poezie și proza scurtă sau arhiscurtă există foarte multe legături. Și asta nu doar fiindcă fiecare cuvânt e scris și rescris și visat noaptea și trezit din somn și redat la dictare și iar rescris și iar trezit din somnul care nu vine. Mai e ceva.
Iar acest ceva, acum mi-am dat seama, ar putea foarte bine să se numească simplu: Paul Gabor.
Jos pălăria, prietene, și să dăm pipelor dreptul la dreaptă și întortocheată pufăială.
Lasă un răspuns