«   |   »

Amintirea unei zile în care, aparent, n-aveam nicio treabă

Tânăra doamnă era îmbrăcată cu o rochie roşie. Soţul ei avea un sacou bej. Tanti Lina purta o fustă neagră şi un batic maro. Între ele, o geacă verde. Cerul era când mohorât, când zâmbea îngust, de la Est la Vest. Câteva raţe făceau cercuri pe lac. Un melc zgribulit umbla bezmetic. Frunzele căzute pe alei erau prea grele ca să tresalte. Nepăsătoare la zbenguiala copiilor, putrezeau treptat. Andrei şi-a pierdut fularul, tocmai acum. Maria a văzut când, dar n-a spus. Aşa a venit toamna în acel an.

Posted on 16/01/2013 at 09:08 in PA/Proză Arhiscurtă   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Etichete: , ,

4 Responses to “Amintirea unei zile în care, aparent, n-aveam nicio treabă”

    
  1. Avatarul lui tibike
    tibike
    05/02/2013 la 20:47

    Tabloul este superb. Fara melcul ala zgribulit ar fi fost o fituica.

    Apreciază

    Răspunde

Trackbacks

    

Lasă un comentariu