L-a observat abia după vreo trei luni, când încă nici pe vecini nu-i știa prea bine. Alt câine de bloc, si-a zis amar. Ar fi vrut un loc civilizat, fără maidanezi. Dar a început să-i placă. Câinele. Alb, cu blana bogată. Dădea din coadă. I-a spus Azorică. Într-o zi, un vecin a strigat câinele: Fetita!. Să fiu al naibii, si-a zis dl. Lică, te pomeni că e cățea, n-am fost atent. A continuat să-i spună Azorică, i se părea stupid să filosofeze despre sexul câinilor mai ales acum, când patrupedul începe să se usuce de bătrânete.
Sexul câinilor vagabonzi
9 Responses to “Sexul câinilor vagabonzi”
-
Am pățit și noi asemănător,dar era vorba de o pisică.Neschimbat i-a rămas și ei numele.
ApreciazăApreciază
-
-
-
-
-
-
-
Călin Hera. PA-uri şi mirări 