Contabilul Fişic, pe când nu era contabil, intrase la „Văcuţa”, cum îi ziceau ei, studenţii, lactobarului din centru. A cerut, ca de obicei, o mămăliguţă cu brânză şi smântână. După ce a mâncat, tanti Florica i-a adus o cană cu ceai şi un corn cu gem (ştia că-i place).
– Azi nu iau corn, a spus el, dar femeia a insistat, a zis că nu trebuie să plătească, îi dă când are.
Când a avut, în loc de „Văcuţa” era deja o bancă unde, fireşte, nu mai lucra tanti Florica. În schimb, lucra de zor contabilul Fişic.
La Văcuţa
26 comentarii to “La Văcuţa”
-
-
-
Şi la noi în spate s-a umplut de bănci, dispărând birturile, alimentara şi alte aşezăminte…
ApreciazăApreciază
-
-
-
Acuma să vină şi tanti Florica să ceară un credit cu rambursare „când o avea”. Poate aşa o să fie din nou lacto-bar în loc de bancă, într-o bună zi.
ApreciazăApreciază
-
de la văcuţă la băncuţă nu’i decât un pas.
sau
cin’ se’mprumută azi c’un corn mâine te’mprumută el pe tine cu un bou.ApreciazăApreciază





