sunt tare rablagit fără tine

e un deranj prea mare gândul că te-am pierdut 

mai bine îmi pun ochelarii de soare şi stau îndărătul lor 

claxonează o tânără blondă un bărbat cam trecut

claxonează un tânăr imberb cocoţat pe-un motor  

mă urc în maşină fac prima la dreapta pun frână cobor 

 

 

e aerul tare adică tare fierbinte e nemişcat 

aş avea nevoie de zăpadă sub guler de un ţipat dement

de un tren intercity de-o maşină de curse cu motorul în draci ambalat 

de-un lighean tras pe sticlă de un zgomot decent indecent

de-o ţigară cât braţul ori de-un alt element 

 

 

m-aş lăsa pradă gloatei m-aş întoarce-n sandale 

sau cu tălpile goale-aş intra până-n glezne în asfaltul topit 

ochiul drept mi se umflă mă doare am pleoape letale 

ochiul meu stâng e o bilă de sânge într-un fel am orbit

plec spre tine din nou las maşina pe stradă cu motorul pornit

Etichete: , ,

17 comentarii to “sunt tare rablagit fără tine”

  1. Avatarul lui oana jarca

    si mie-mi place mult asta..
    si eu mai trec p-aici.
    spor la treaba!

    Apreciază

  2. Avatarul lui CalinH

    Multumesc, multumesc. Toată povestea asta cu blogul îmi aduce aminte de studentie. Trebuie să vă povestesc despre cenaclul nostru semiclandestin, trebuie, musai!

    Apreciază

  3. Avatarul lui Marius Ola

    Da, e puternică senzaţia de neputinţă. Impresionantă poezie. Îmi place, deşi este tristă…

    Apreciază

  4. Avatarul lui CalinH

    @Marius Ola: Tristeţea e, uneori, atât de schimbătoare.

    Apreciază

  5. Avatarul lui A.Dama

    Îţi dai seama că la element, s-a scurtcircuitat totul, că trebuia parcă să fie „al cincilea”. 😛 Reflexele pavloviene se globalizează, dată fiind extinderea mutanţilor obţinuţi prin hrănirea cu burgers de la Polul Sud la Polul Nord, stingerea setei cu cola şi derivate, spălarea tuturor rufelor de pe planetă cu acelaşi detergent, şi câte, şi mai câte.

    Ei bine, dincolo de asta, poemul tău nu e trist. E… tehnologic.

    În versul 3, nu se ştie dacă blonda claxonează sau bărbatul cam trecut. E o construcţie echivocă, dar cu efect stilistic.

    Bun finalul! Şi important mereu…

    Apreciază

  6. Avatarul lui LePetitPrince

    convingatoare rablageala. Si merituoasa…a nascut o poezie interesanta

    Apreciază

  7. Avatarul lui gabi

    Sunt sigura ca acum lumea se intreaba „cine-i ? pe cine a pierdut ?”
    Iar tu o sa raspunzi graţios: ” Memoria timpului. Spre ea alerg acum negresit”

    Mie mi-a placut toata. Mesajul, expresivitatea, puterea, metafora.

    Apreciază

  8. Avatarul lui Inocentul

    Imi place mult. Felicitari! 🙂

    Apreciază

  9. Avatarul lui CalinH

    @A.Dama: Bun grăit! Un poem tehnologic, zici? Sună bine, mi-aduce aminte de Politehnică.
    Da, motorul trebuie lăsat pornit mereu, e mai sigur asa.

    Apreciază

  10. Avatarul lui CalinH

    @LePetitPrince: Rablagelile sunt bune. Dacă nu doboară, dau prilej de optimism.

    Apreciază

  11. Avatarul lui CalinH

    @gabi: Hehe, am auzit că ăia adunati la mitingul lui Băsescu au spus „Bine, bine, am înteles ce nu veti face nici în următorul mandat mai nimic, dar pe cine a pierdut ăla rablagitul ne puteti spune, că aveti servicii secrete?”.

    Apreciază

  12. Avatarul lui CalinH

    @Inocentul: Multumesc si bun venit.

    Apreciază

  13. Avatarul lui gabi

    Calin,
    :))
    ce asociere ai facut …

    Apreciază

  14. Avatarul lui CalinH

    @gabi: mă stresează ăstia cu campania electorală, de-aia.

    Apreciază

  15. Avatarul lui gabi

    …sa stii ca si eu am trait starea „sunt tare rablagit fara tine”. Nu-mi pot depasi atasamentele.

    Apreciază

Lasă un comentariu