– Lenuţo, ţăranul de bărbatu-tău e pe câmp? Nu înţelegi? Vrei să-ţi desenez, să-ţi cânt? Uite, cânt: „Ţăranul e pe câmp…”
– … El are o nevastă.
– Da, Lenuţo, da’ e pe câmp. Iar eu aici, cu tine.
– Nevasta are un copil.
– L-ai dus la cămin, Lenuţo.
– … Copilul, o dădacă.
– Lenuţo, mă fierbi. Uite: dădaca are un pisoi. Ziceam că eu sunt dădaca, uite şi pisoiu’.
Pe câmp, ţăranul e liber. Liber să-şi imagineze că pisoiul prinde şoareci, că şoarecii mâncă brânza, că brânza o fac ciobanii. Cioban e ăla care-i zice Lenuţii că ţăranu’ de bărbatu-său e pe câmp. Şi-i bagă prostii în cap.





