«   |   »

Neînşeuatul

aş fi putut încăleca un cal adevărat
aveam în mine puterea de a-i îmblânzi
tremurul nervos al coamei

aş fi putut privi ceasuri întregi ochii lui mari
aerul adulmecat de nările sale
(numai copitele ca nişte zaruri aruncate în colb
s-ar fi zbătut mai departe frenetic)

acesta este calul meu aş fi strigat
am dat pe el toate visele dintr-o noapte
calul venit de pe dealurile Lunii
de pe steaua Alcor pe care o poartă pe frunte

hai la drum aş fi spus ascultând nechezatul
învelit în pădure ca o trezire la realitate
doar o clipă săgetat de propria-i goană
calul meu neînşeuat strâns între călcâiele mele

Posted on 05/06/2009 at 11:43 in Poezii   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Etichete:

16 comentarii to “Neînşeuatul”

    
  1. Avatarul lui paulgabor
    Paul Gabor
    05/06/2009 la 12:07

    E o „calarire in zori” sau e dupa cafeluta? Stii la ce ma gandeam citind?

    La mingile de golf, sunt ca niste opere de arta… Ca si genunchii calului, acele rotule sidefate…

    Nu imi prieste ploaia de aici…

    Apreciază

    Răspunde
  2. Avatarul lui Lisandru Cristian
    Lisandru Cristian
    05/06/2009 la 12:30

    „…acesta este calul meu aş fi strigat
    am dat pe el toate visele dintr-o noapte
    calul venit de pe dealurile Lunii
    de pe steaua Alcor pe care o poartă pe frunte” – eu aş fi încântat dacă ne-ai delecta mai des cu astfel de versuri… Frumos, Călin, frumos „neînşeuatul” tău, parcă i-am auzit galopul sănătos… Necontrolat de pinteni.

    Apreciază

    Răspunde
  3. Avatarul lui Andi Bob
    Andi
    05/06/2009 la 13:54

    Ce frenezie galopantă!! Plec săgetată de goană….

    Apreciază

    Răspunde
  4. Avatarul lui ajnanina@yahoo.com
    ajnanina@yahoo.com
    05/06/2009 la 13:55

    si ai fi fost un calaret adevarat…
    si ai ales sa ramai, totusi.
    biencuvantata fie alegerea facuta, ca si visul pastrat…

    Apreciază

    Răspunde
  5. Avatarul lui AncaMk
    AncaMk
    05/06/2009 la 14:29

    Ah, ce tropot salbatic-imblanzit razbate dinspre tine…Vorbe cu nerv povestind parca despre tumultul tineretii in drumul spre maturitate…Excelent, Calin!:)

    Apreciază

    Răspunde
  6. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    05/06/2009 la 16:19

    @Lisandru: Îti multumesc frumos. Da, am vrut să arăt, în final (poate prea explicit?) că nu există pinteni în povestea asta, că, adică, e ceva dinăuntru.

    Apreciază

    Răspunde
  7. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    05/06/2009 la 16:20

    @Andi: O să galopăm cu totii, nu? Galopăm deja.

    Apreciază

    Răspunde
  8. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    05/06/2009 la 16:22

    @ajnanina: Multumesc. A rămâne poate însemna, uneori, insuficient curaj de a pleca. Habar n-am. Oricum, cred că fiecare are câteun neînseuat d-ăsta.

    Apreciază

    Răspunde
  9. Avatarul lui CalinH
    calinhera
    05/06/2009 la 16:23

    @AncaMk: Multumesc frumos. Tropotin, tropotim.

    Apreciază

    Răspunde
  10. Avatarul lui angela ribus
    angela ribus
    05/06/2009 la 17:27

    Splendid. M-ai lasat fara cuvinte. Mama, ce mi-a placut!

    Apreciază

    Răspunde
  11. Avatarul lui gala
    gala
    05/06/2009 la 17:56

    „acesta este calul meu aş fi strigat
    am dat pe el toate visele dintr-o noapte”, pe bucatica aceasta mi-as da galop cu galop noaptea cu cele mai frumoase vise 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  12. Avatarul lui Gabi
    Gabi
    06/06/2009 la 09:39

    Frumoase ganduri mestesugite in poem !

    Iar pentru tine: Nu ai fi putut fi… chiar ai fost, chiar esti 😉

    Apreciază

    Răspunde
    

Răspunde-i lui Gabi Anulează răspunsul