Domnul Lică e încruntat. Scotoceşte prin memorie ca să-şi afle cea mai veche amintire. Deodată se înseninează. Parcă vede căruciorul cu acoperiş din muşama, albastru, roţile cu spiţe lungi, parcă aude cum oamenii întâlniţi prin parc o întreabă pe maică-sa: „ Nu e, totuşi, prea mare să-l plimbaţi în cărucior?”.
(Text inspirat dintr-o amintire a lui Vlad Craioveanu, rostită la Radio Guerilla)
Călin Hera. PA-uri şi mirări 