Archive for ‘ZideZi’

15/09/2009

Retina

Autor: ?

Nu mancase nimic toata ziua. Ii era foame, atat de foame incat mintea ii coboara in stomac. Ducea tacamul la gura automat. Era franta de oboseala. Isi tinea cu greutate pleoapele deschise. La intervale tot mai dese ii cadeau grele peste ochi si se ridicau tot mai incet. El o privea dar nu-i vedea decat cuta dintre sprancene. Nu o uratea defel, ba dimpotriva. De multe ori, peste zi, departe de el, ii venea sa se intrebe: daca el va cauta intr-o zi in alti ochi? Doar ochii care nu se vad… nu-si termina niciodata gandul de parca daca l-ar fi dus la capat s-ar fi putut intampla.
Ce nu stia ea, era ca el, de cate ori voia s-o vada pe ea se uita in oglinda.
Ochii lui aveau intipariti pe retina imaginea ei.

Etichete: ,
14/09/2009

Din celulă

Autor: ?
 
Skumpika mea,
Ît scriu scrisoarea asta dela bulău. Crecă sti că acu doă luni mau prins cu mâtan sac. Ieram în cismigiu mă plimbam cu băieti si unu mio pus piedică. Am alunecat cu mânan buzunaru lu un gras. Când mam ridicat ieram cu coaja lui ân mână. Grasu nica. Da apoi grasu so oprit la taraba cu vată de zahăr so vrut săsi ia vată de zahăr. Satunci o văzut că nu mai iera coaja si mo văzut cu ean mână. Gras gras da era sprinten că iera curcan. Si mo prins si mo băgat la bulău. Acu mai am fo 5 ani pânmă liberez cam recunoscut salte furturi care nu leam făcut. Colegii de celulăs misto un malac montrebat dacam sau nam gagică.. Iam zis cam. Da mio zis cochi care nu se văd se uită co saibă iel grijă de mine. Iel mio corectat scrisoarea că sti că io am făcut doă clase. Team sarutat cu drag. PA!

Etichete: ,
14/09/2009

dincolo de vedere, privirea

Autor: ?

ti-am uitat ochii, privirea nu..
nu-mi amintesc cum aratau, imi amintesc cum ma priveau.
pe drumul dintre ochii tai si ochii mei, cel mai ondulat dintre drumurile drepte, alergau in galop fotonii… care se incurcau prin gene si cand porneau si cand soseau, asa ca genele noastre aveau serios de lucru, batand din aripi mai ceva ca inimile.
deschideam ochii mari sa-ti prind privirea din plin, sa nu scape nici un pic pe alaturi…
pana cand ochii mei au obosit de-atata zbucium, iar ochii tai neobositi au alunecat mai departe, pe alte drumuri, onduland alte gene.
iar eu ti-am uitat ochii, privirea nu. si am dat-o mai departe, spre aducere aminte

Etichete: ,
14/09/2009

Revedere

Autor: ?

Iubea amintirea acelui moment in care l-a cucerit cu o privire. Se stiau de mult, insa pana atunci nu-i remarcase ochii mari si frumosi, care i-au atins usor sufletul, l-au mangaiat si l-au lasat tanjind dupa mai mult.
Iubirea lor a fost tumultuoasa, dar s-a sfarsit la fel de neasteptat precum a inceput. In lungile nopti care au urmat, incet-incet amintirea ochilor ei mari si frumosi a ramas singura care mai tinea in viata durerea de care nu reusea nicicum sa se ascunda.
Pana intr-o zi, cand a revazut-o intr-o statie de tramvai. S-au salutat, iar el a privit-o putin mirat. Ochii ei mari si frumosi devenisera cei mai banali ochi din lume.

Etichete: ,
13/09/2009

Elefantul lăcustelor

Femeia credea că e o frunză. Prea stătea nemişcată. Cum o fi ajuns frunză la etajul al optulea, prin fereastra închisă? Naiba ştie.
– Nu e frunză, a zis bărbatul, de cum a văzut-o.
Era prea îngustă pentru o frunză şi, mai ales, era de un verde bizar. Când s-a apropiat de ea, a primit confirmarea: nu era frunză şi era nemişcată. Înţepenise. Iniţial, a vrut să ia mătura şi un făraş. Apoi s-a răzgândit. Dacă lăcusta aceea uriaşă, elefantul lăcustelor, a ales să moară acolo, pe parchetul din casa lui, merită altceva. A rupt din caiet o foaie albă, pe care n-apucase încă, să scrie vreun vers, a vârât-o sub fosta vietate, apoi a ridicat-o şi a dus-o, aşa, până la fereastră. Elefantul lăcustelor a fost, preţ de un minut, poezia nescrisă.

 

lacusta

13/09/2009

Ochii care nu se văd se uită

Autor: Ioan Bistriteanul

Şi se uită cu mare mirare spre ceea ce cred ei a fi oglinda. Dar cum acolo nu se vede nimic, se uită în alte părţi, după alţi ochi. Uneori protecţia ochelarilor de soare e suficientă, alteori închiderea ochilor, de cele mai multe ori depărtarea. Însă pentru ochii ce nu se pot privi în oglindă uitarea e propria uitare. Mirarea cu atît mai mare. Aparţin oare fantomelor? Fiinţelor din alte lumi? Poate, cu siguranţă nu muritorilor.

Ehe, cel mai greu va să le fie vampirilor. Lor nici umbra nu li se vede, nici ochii nu şi-i pot privi în oglindă. Dar usturoiul nu topeşte lacrimile.

Etichete: ,
13/09/2009

La alţi ochi

Autor: ?

Se terminase spectacolul din ziua a doua a festivalului Cerbul de Aur şi am plecat cu toţii din Piaţa Sfatului la o bere. Vorbele zburau între noi în cerc de priviri, iar tu erai în dreapta mea. Înca mai fredonam „Primăvara începe cu tine” a Holografilor când am observat că de la altă masă, cineva mă privea. Nu, nu mi se părea. Acea privire trimitea un ocean albastru revărsat înspre seara mea şi l-am primit. Abia pe urmă am priceput că ochii care nu se vad se uită… la alţi ochi.

13/09/2009

Ochii care nu se vad

Autor: ?

Copilul meu drag,

Am fost alături de tine azi, în prima ta zi. Ţi-am mângâiat hăinuţele noi, ţi-am aşezat cârlionţii de pe frunte, ţi-am dus ghiozdanul prea greu. Pe drum, nu-mi puteam lua ochii de la tine, eram atât de mândră ! Eşti deja şcolar, ce repede trec anii ! Ajunşi în curtea şcolii, ţi-am simţit nerăbdarea şi teama de necunoscut. Toată mulţimea gălăgioasă se oglindea în ochii tăi mari. Te-am văzut aşezându-te în bancă, răsfoind abecedarul, ridicând mâna pentru prima dată. Şi am plâns.

Etichete: ,
11/09/2009

Trei etape de concurs. Clasamente

Au fost cinci PA-uri în etapa a treia. Avem un clasament de etapă (sunt curios dacă interesează pe cineva lucrurile astea):

1. PAriu
2-3. Poveste de iarnă
Teoria lui Lică
4. PUB
5. ImPAct

Le multumesc autorilor, vă reamintesc că e în plină desfăsurare etapa a patra, Ochii care nu se văd se uită, si vă provoc să scrieti PA-uri. Stiu că Leo avea un banner care populariza acest concurs, acum nu-l mai văd, deci s-ar putea să-l uit. De aceea, o rog pe Leo să ni-l dea aici, poate vom mai fi fiind vreunii care vom vrea să-l urcăm pe bloguri. Zic si io.

10/09/2009

Iarna, vara, carul si sania. Gata cu etapa 3

S-a încheiat etapa cu caru, sania, iarna si vara. Mai jos, PA-urile de jurizat, conform regulamentului.
(Vă astept voturile până mâine, 12.00.)

ImPAct
PUB
Teoria lui Lică
PAriu
Poveste de iarnă

Le multumesc frumos tuturor autorilor si adaug rugămintea: veniti cât mai multi aici, la concursul de PA-uri!

Etapa următoare: Ochii care nu se văd, se uită
Deadline: luni, 12.00.
Baftă!

Etichete:
09/09/2009

Poveste de iarnă

Autor: ?

Iarna-şi aşternuse covor de omăt peste sătucul liniştit, uitat de lume. Afară era ger. ger. că până şi vântu-şi îngheţase ultima suflare.
Pe prispa casei din margine de sat, în cuşca lui Grivei, o pisică îşi cuibărise oasele-i bătrâne. În somn, torcea amintirile unei veri călduroase, petrecută prin copacii din livadă, la vânătoare de păsărele.
În casă, lângă gur-aprins-a sobei, Grivei îşi cuibărise oasele-i bătrâne. În somn, mârâia amintirile unei veri călduroase, petrecută într-un lanţ nu mai lung de câţiva coţi, păzind livada unde pisica-şi alerga fudulă oasele-i bătrâne.

Etichete: ,
09/09/2009

PAriu

Autor: ?

Dacă cineva vrea să te sperie ca să te supună mai uşor o să înceapă prin a-ţi distruge cumva, inteligenţa.Să te clatine din rădăcini.Să nu mai ai încredere  în tine.Trebuie creată teama  şi trebuie creată şi lăcomia. Pariu că iarna nu-i ca vara ? Oricât de multe probleme ai  în viaţă, tu ai mai multă inteligenţă decât probleme. Un om inteligent nu e lacom. Aduni provizii pentru ziua de mâine pentru că nu ai încredere că mâine mai eşti  în stare să ataci viaţa cu aceeaşi forţă. Şi atunci, stochezi. Iarna cal car şi vara sanie.

Etichete: ,
09/09/2009

Concursul de PA-uri. Clasament de etapă (2)

Mă încăpătânez să duc provocarea mai departe, chiar dincolo de etapa a treia („Iarna car, vara sanie”). Vă reamintesc: câstigătorul îsi poate alege el însusi premiul, la care se adaugă deja legendarii pupici geaninosi.
Mă văd împins de o pornire aparent inexplicabilă să vă mărturisesc că îmi doresc să citesc PA-urile voastre. Nu e o leapsă, e doar o dorintă.

Până una-alta, vă arăt clasamentul etapei a doua:

1. Groapa altuia si omul singur
2. Pas cu pas
3. Superstitie
4. Primăvara dinspre vară
5. –

Etichete: ,
09/09/2009

PUB

Autor: ?

Dacă iarna trebuie să-ţi faci car…
Dacă vara trebuie să-ţi faci sanie…
Dacă iarna nu-i ca vara…
Dacă vara nu-i ca iarna…
Dacă sania nu e car, şi carul nu e sanie…

Te sfătuim să investeşti într-un car-sanie cu apperance atractiv, motor 200 CP cu propulsor hibrid, silenţios, fiabil, cutie automată, dotări maxime, inclusiv dublu climatronic, patru locuri, sistem audio HI-FI, decapotabil cu hardtop, protecţie 5 stele, parcare robotizată şi mult mai mult decât atât ! Preţ fără concurenţă !

Etichete: ,
09/09/2009

ImPAct

Autor: ?

2972. Stelarii erau de mult în altă galaxie. Aproape că am uitat cum a început totul…
Acum 36 de ani am descoperit că un asteroid va lovi Pământul. Nimic nu avea să supraviețuiască. Atunci, lumea s-a împărțit în două: stelari și pământeni.
Ar fi fost timp să construim nave pentru toți, dar stelarii nu au reușit să ne convingă să ne părăsim căminul.

Am crezut prea mult în Misiunea de interceptare a asteroidului!

Cu doar 3 luni înainte de impact, Misiunea a eșuat. Prea puțin timp pentru orice, în afară de rugăciuni.
Din spațiu, eu, conducătorul Misiunii, voi fi martor tăcut al dispariției vieții pe Pământ.

Liniște. 5, 4, 3, 2, 1, impact. Liniște.

Etichete: ,
08/09/2009

Cine sapă groapa altuia…, gata etapa a doua

S-a încheiat si etapa a doua a concursului de PA-uri. Dacă mă întrebati pe mine, care, cum ar veni, am numărat textele, au fost mai putine PA-uri decât în prima etapă. Au fost întristător de putine. Dar au fost, si-ncă foarte bune, zău! Ceea ce mă face să declar că va urma si etapa a treia.

Până atunci, iată PA-urile pe care vă rog să le jurizati, până mâine, 9 septembrie, 12.00, conform regulamentului (aveti de împărtit 10 voturi la cel mult 7 PA-uri si cel putin 3):

Superstitie
Groapa altuia si omul singur
Primăvara dinspre vară
Pas cu pas

Cât despre etapa a treia, ea zice asa: Iarna car, vara sanie.
Deadline: joi, 13.00. Baftă!

NOTĂ IMPORTANTĂ.
Această etapă e ca în regulament: PA-urile se dau anonime, până după jurizare. Cu alte cuvinte, vă rog să mi le trimiteti la ticorosu@yahoo.com.

07/09/2009

Concursul de PA-uri. Clasament etapa 1

Lume, lume!
În urma voturilor, am putut alcătui clasamentul primei etape. Iată-l:

1. mura, în sfârsit, în gură
2-3. Amintire, Murăngură
4. Grupul culegătorilor de fructe de pădure vă salută
5. Iubirea noastră serpuită

06/09/2009

Bucătarul domnesc

Găsisem localul perfect. Conacul Domnesc, aflat în Scheia (Pipera Sucevei, dacă pot să numesc locul aşa). De fiţe, probabil. Restaurantul principal era rezervat pentru o nuntă. Într-un colţ al gazonului (o pajişte pe care s-ar putea juca partide de golf „de mondiale”) erau întinse mese, cu feţe de masă albă, pentru o altă nuntă. Am fost îndrumaţi către o terasă amplă, elegantă, cochetă, liniştită. Scaune confortabile. Meniu sofisticat, preţuri accesibile. Am comandat cu entuziasm. Deja, îmi era mai mult poftă decât foame.
Trecuseră mai bine de 30 de minute de la comandă şi încă nu se întâmplase nimic. Când am zărit-o pe ospătăriţă, am alergat după ea (părea că a ocolit înadins mesele noastre şi a celor de lângă noi).
– E vreo şansa să primim mâncare?, am întrebat, mai mult ca să fac o glumă.
– Nu, mi s-a răspuns sec.
Apoi mi-a explicat că bucătarul tocmai şi-a dat demisia. Femeia era atât de şocată de această situaţie încât nici nu şi-a cerut scuze, iar pe mine, în loc să le pretind, m-a determinat s-o încurajez, nici eu nu mai ştiu cum.

05/09/2009

Acoperisuri în Muzeul Satului

bucovina 1049

Am făcut o fotografie care-mi place, din curtea unei case maramuresene, către marea biserică de lemn. V-o arăt, să vă placă si vouă.
P.S. Cristian Lisandru, vizitează Muzeul Satului, merită! Nu contează femeile-paznic si nici pisicile care vânează veverite!