Călin Hera. PA-uri şi mirări

Concursul ăla de pe HotNews despre care am vorbit aici are o importantă sectiune de fotografie. Premiul publicului la categoria „Fotoreportaj” i-a fost acordat lui Gheza Luka (pe care nu-l cunosc, dar îl salut cu bucurie).  Puteti  vedea aici fotografiile lui.
Constat că Retezatul e pentru multă lume a doua casă. E o casă mare, deci.
Profit de prilej ca să vă mai îndemn o dată să votați pentru Retezat în clasamentul celor 7 minuni naturale ale lumii.
P.S. De la ultima mea intervenție, Retezatul a mai pierdut 4 locuri.

Culoarea pietrelor de pe plajă

Liana Oprea si-a făcut blog.
Deocamdată, va povesti/repovesti experienta amazoniană. Apoi, cine stie?
Oricum, ca să n-o lungesc aiurea, de citit!

Liana Oprea, pe care o consider amică fie şi numai fiindcă am vorbit (constructiv) zi de zi, timp de aproape trei săptămâni, a încheiat jurnalul călătoriei sale de două luni şi jumătate, cu rucsacul, prin America de Sud. Finalul a fost un pic cam abrupt, sunt sigur că mai are marfă de încă vreo 7-8 episoade pline.

Oricum, Evz a publicat 16 episoade pline, scrise excelent (cine mă cunoaşte ştie că sunt foarte pretenţios cu scrisul altora!) şi foarte foarte multe fotografii. Vă invit să citiţi jurnalul cap-coadă şi sper ca Liană să aibă timp să adune toată povestea într-o carte. În final, trec aici ultimul fragment din ultimul episod:

„Aşa am ţinut-o până la Bucureşti, perpetuă câştigătoare a loteriei controalelor aleatorii, şi excepţie nu a făcut nici poliţia de pe aeroportul Otopeni. N-am putut să mă supăr pe ei. Mă simţeam prea bine. Şi n-aveam marijuana în rucsac. Nici coca. Ce adusesem eu cu mine din America de Sud, ei nu aveau aparate să detecteze.”

NOTĂ. M-am gândit cât de greu mi-a fost să găsesc jurnalul amazonian al lui Alin Fumurescu, aşa că vreau să va fac căutarea mai uşoară. Iată, mai jos, aici lista celor 14 episoade ale Lianei. Lectură făină!.

1. O româncă prin jungla amazoniană
2. Rio de Janeiro, nimic periculos
3. Brazilienii, când nu au ce face, cântă
4. Tatuaje în Golful Tuturor Sfinţilor
5. Favelele din Fortaleza
6. Locul în care, atent la el, uiti de tine
7. Belém, oraşul de pe axa cauciucului
8. 250 de oameni pe Lebăda Albă
9. Let’s rock and roll, Jesus, baby
10. Şlagărele româneşti ajung în Amazonia
11. Clandestini la frontiera fatală
12. Orasul plutitor care înghite copiii
13. Peruanii, mai nepunctuali decât românii
14. De la Mazán la Santa Clotilde, cu „rapida”
15. Opt zile în satul de pescari Ayampe
16. Poveste fără sfârsit

Si pentru a-i da lui Fumi ce-i al lui, iaca, adun aici si episoadele povestirii lui amazoniene.
Asadar:

1. În sfârsit, la portile Amazonului
2. Ultima noapte în civilizatie
3. Tablouri din junglă (I)
4. Tablouri din junglă (II)
5. Tablouri din junglă (III)

În luna decembrie am cunoscut-o pe Liana. (Ne-a făcut cunoştinţă colega mea Diana; n-aş fi vrut să rimeze, dar asta e.) În memoria telefonului am scris Peru Liana. Faza e că eu mă ocup, la ziar, şi de pagina de vacanţe şi Liana tocmai urma să plece într-o călătorie prin America de Sud. Singură, cu rucsacul. Deci, un potenţial supersubiect.

Liana s-a întors din continentul dominat de Amazon în urmă cu vreo 2-3 săptămâni. Acum vreo zece zile mi-a trimis primele însemnări şi mi-a arătat primele fotografii. În ziarul de astăzi a publicat episodul-pilot al unui fascinant jurnal de călătorie. Dar cuvântul fascinant e prea moale, iar jurnal de călătorie e prea puţin spus.

Dacă aveţi poftă să citiţi literatură pură, să vă lăsaţi purtaţi pe plaiuri la care, probabil, doar cu gândul aţi gândit, urmăriţi povestea adevărată a unei românce (din Pantelimon) prin Sudamerica. Merită, zău!

P.S. Mi-ar plăcea să „imprietenesc” Amazonul Lianei cu Amazonul lui Alin Fumurescu.

NOTĂ. Am ales să public aceste rânduri pe ambele bloguri, PA-uri şi mirări, respectiv Naiv prin România fiindcă nu m-am decis pe care e mai bine să o fac. Le cer iertare, astfel, celor care s-ar putea rătăci prin ambele locuri. Sper însă că le va plăcea povestea Lianei, oriunde ar afla de ea. De citit, deocamdată, în Evz.