«   |   »

Norul – de Eugen Evu

Cu tifon nirvanic peste gură
În văzduh sub norul de tectite
Suspendat Cuvântul, stare pură,
Zbate întrupări dezmărginite

Foc lucrând asupritor esenţe
Peste apa facerii din nou…
Timp bătrân străpuns urlând din ou
Apheyron smulge zbor – ecou
Miez al vindecatei Lui absenţe

Nu departe–n jos de rai tăiat
Clopote păduri cu inimi zbat
Doliul curcubeului trădat

Dincolo de spaime pajişti râd
Dimineţi ce iarăşi îşi deschid
Altor zări – eonul translucid.

Posted on 24/04/2010 at 00:15 in ZideZi   |  Flux RSS |   Răspunde   |   Trackback URL

Etichete: , , ,

One Trackback to “Norul – de Eugen Evu”

    
    

Lasă un comentariu