Autor: LePetitPrince
La ora imbarcarii, pontonul Hera, (chiar asa se cheama), s-a umplut de lume plecata la drum “cu catel, cu purcel”: rucsaci , saci, sacose; un nene cara niste cazane imense, o tanti impingea un carucior. Localnici, turisti, tineri, batrani, copii. Dupa ce lumea si-a ocupat locurile totul a intrat in normal, calatoria a decurs in conditii civilizate.
Aveam sa navigam prin inima Deltei – canalul Sulina trece chiar prin mijlocul Deltei. Adevarata inima a Deltei, pulseaza, insa, dincolo de stufaris.
Drumul de apa trece printre malurile inverzite, umbrite de salcii ce plang pana aproape de pamant. Din loc in loc se vede cate o bucata de barca iesind din stufaris. Pescari. Pasarile tulburate de zgomotul motorului isi cauta plutire in alta parte.
Nava isi urmeaza drumul lasand in urma pontoanele -”gara”, guri de intrare in satele insirate de-a lungul canalului: Partizani, Crisan, Maliuc.
Dupa cca 2 ore de navigatie ajungem in cel mai estic punct al tarii. Sulina.






Lasă un comentariu