Autor: vom afla cine e, la timpul potrivit
Se trezea dis de dimineaţă , de ani de zile încercând să surprindă răsăritul.
Deschidea ochii cu emoţie, şi în tăcerea camerei se auzea doar foşnetul genelor ştergând noaptea de pe cearcănele adânci.
Căuta fereastra aşteptând ca soarele să se-anine de ochiul ei .Dar , ca de fiecare dată, cu privirea cernută prin ochii bărbatului, zărea …asfinţitul.
Am să-mi schimb locul în pat, gândi femeia după încă zece ani,timp în care el deveni transparent precum geamul spre răsărit…
Călin Hera. PA-uri şi mirări 