cu bocceaua-n mână nebunul
satului bolborosind
se-mpleticea colo-i fântâna
şi ochii ochii privirea
felii tot mai subţiri de viaţă
taie
din iarbă-i
cânt-o păpădie
(sau o lăcustă)
prietenă furnică te-ai
rătăcit în părul lui?
vântul
mirat animă
crânguri
phii ce obraz
îngustâ frunte buze
bolborosind
un miel plângea





