Călin Hera. PA-uri şi mirări

Nela ieşise pe balcon să fumeze, nervoasă. Asta-mi lipsea, a repetat de câteva ori, cu ciudă. La al patrulea fum a început să tuşească, de parcă ar fi fost prima ei ţigară. Liviu, întors de la farmacie într-un suflet (era emoţionat), a găsit-o holbându-se la balconul de la etajul al şaselea al blocului vecin. Ţigara se fumase singură. Ăsta e un semn, ai adus degeaba testele astea idioate, i-a zis ea (şoptit). În drumul lui spre ţările caede, ăsta, adică un bărzoi speriat, se oprise stingher pe cel mai banal balcon al unui bloc de zece etaje.

Domnului inginer nu-i plac subiectele cu tentă sexuală, deşi lucrează pe şantier. Dar îi place doamna expert PR şi îi place când, în timp ce fac dragoste, ca acum, ea îi spune ce simte exact atunci când simte. Vecinii s-au obişnuit cu zgomotul specific şi, îşi închipuie domnul inginer, singurul lor regret este că nu-l pot distinge mai clar.
Acum, domnul inginer îşi ţine respiraţia, cât să audă, limpede, bătaia de la miezul nopţii a pendulului pe care de atâtea ori l-a admirat în holul vecinului.

Locul nu-i sărea în ochi decât seara, când lumina neoanelor scălda trotuarul şi-l bucura prosteşte, amintindu-i de vremea când, copil fiind, singurele firme luminoase pe care le vedea erau cele ale hotelurilor de pe litoral, acolo unde, de altfel, a simţit prima oarea plăcerea jocului de noroc, la aparatele în care băga fisele pentru îngheţată puse deoparte pentru joc, ca acum, când însă nu îndrăzneşte să intre: un cazinou de cartier îi pare prea jos, iar unul de pe Calea Victoriei prea sus. Aşa că Ilarion se grăbeşte acasă.

După ce se bărbierea pe un obraz, inginerul Popescu îl întorcea şi pe celălalt. Obiceiul era vechi, din anii liceului, şi avea la bază o superstiţie despre care inginerul Popescu, acum bărbat la a doua tinereţe, nu-şi mai amintea. Dar ştia cu precizie că există.

În dimineaţa zilei de 10.05.2008, inginerul Popescu, cu gândul la lucrurile măreţe pe care le punea la cale, a încălcat vechiul obicei.
– Arăt ca naiba, a recunoscut el, câteva ore mai târziu.

NOTĂ. Am mai publicat acest PA aici. Cred că poate sta în Viaţa la bloc.

Pe vremea lui Ceauşescu, îl trimitea maică-sa la Alimentara după compot de prune. Pe altă vreme a lui Ceauşescu, în loc de Alimentara s-a făcut un Menaj, cu multe ligheane în vitrină. Dup-aia, a fost Consignaţia, apoi Sală de jocuri mecanice, Second-hand, Electronice, Cazino. De doi ani, e sediu de bancă.
De o lună, Biroul Credite şi trei ghişee Relaţii cu clienţii s-au restrâns. Au pus un perete de rigips, cinci măsuţe, o tejghea şi vând opt feluri de cafea, cu biscuiţi. El preferă espresso.

NOTĂ. Acest PA a mai fost publicat aici. Îl reiau, ca să intre în arhiva seriei Viaţa la bloc, care conţine şi texte bune şi texte excelente şi texte aşa şi aşa.

Cineva a scris pe un perete de la etajul opt (proaspăt zugrăvit) o chestie stupidă: „Osama a murit. Trăiască Obama!”. Tanti Ana, de la doi, care habar n-are nici cine e Osama, nici cine Obama, a fost prima care a văzut mojicia. „Ai dracu derbedei, nici o lună n-au ţinut pereţii curaţi!”, i-a zis doamnei Leni Pârvu (lângă uşa ei era inscripţia). Ce-i drept, şi-a zis Doru, s-au mişcat repede; abia trecuse o oră de la anunţul preşedintelui Obama. Din păcate, a fost o zi ploioasă, aşa că discuţiile ulterioare din faţă blocului n-au mai avut loc.

NOTĂ.
Acest text face parte din serialul Viata la bloc.
Sezonul al doilea:
– Sex, bere, meci
– Ce să promiti dacă vrei să câstigi la loto
– Filosofia poşetei

UTIL.
– Primul sezon
– Liviu si Natalie Portman
– Index de personaje

„E de rău să ţii geanta (sau poşeta) deschisă”, spune Flavia, spre uimirea inginerului, care o ştia persoană educată, tânără; n-ai fi bănuit-o niciodată că ar fi superstiţioasă. „De ce, fuge norocul? Se scurg banii?”, o întreabă, uşor amuzat. „A, nu de-aia. Am păţit-o eu anul trecut. Eram de gardă la spital, lăsasem o ciocolată în poşetă când m-au chemat la o urgenţă şi n-am închis fermoarul. Am descoperit şoricelul abia acasă: se ghiftuise cu ciocolată şi prinsese iuţeala. A trebuit să-mi cumpăr pisică, altfel nu l-am putut prinde.”

NOTĂ.
Acest text face parte din serialul Viata la bloc.
Sezonul al doilea:
– Sex, bere, meci
– Liviu si Natalie Portman
– Ce să promiti dacă vrei să câstigi la loto

UTIL.
– Primul sezon
– Index de personaje