nici măcar nu alergau
parcă paşii le erau obosiţi
nici măcar nu le-ai zâmbit
întâmplările din ziua aceea sforăiau
târziu ei n-au înţeles
ce se întâmplă spaimă
doar de prăbuşire le era
nici măcar n-ai privit
până şi copacii discutau între ei
cu plete încă vii
tu ai mai fost pe acolo
NOTĂ. Colecția mea de poezii din tinerete se apropie de final. Ceea ce am prezentat până acum aici e o selecție destul de largă, un năvod cu ochiuri mari. Am mai cules câteva versuri răzlete la care vreau să mă mai gândesc, să le aflu locul.
P.S. Printre poeziile de colecție s-au strecurat și câteva mai proaspete. Unele scrise mai mult în joacă, altele mai mult în serios.
Călin Hera. PA-uri şi mirări 