Bărbaţii pur şi simplu nu înţeleg nimic
Lansare, comenzi ş.a.m.d., aici. | Florin la Despre lucrurile care contează… |
 | Despre lucrurile car… la Manelelele |
| Florin la A doua Apocalipsă a pisic… |
| Florin la A doua Apocalipsă a pisic… |
Nu ştiu ce m-a apucat, nostalgia, probabil, dar am urcat pe youtube imagini filmate la lansarea cărţii mele, Îmi pun singur miere în ceai. Este vorba despre lansarea de la Hunedoara, din data de 13 martie 2010.
Imaginile sunt de la DevaTV, difuzate în data de 13 martie 2010, după lansarea cărţii mele la Castelul Corvinilor din Hunedoara.
Aici e o fotografie din timpul interviului 😉
Am vizionat filmuletul cu drag si l-am colectionat.
E ca si cand as fi fost si eu acolo intrun coltisor, aproape invizibila.
Succes mai departe!
ApreciazăApreciază
Va fi puţin mai complicat cu cravata (fie ea roz sau ROGVAIV-ă) la temperaturi de peste 35 de grade, în cadrul mediteranean al Proiectului iberic, la care nu am renunţat, să ştii!
ApreciazăApreciază
Scrii cu stiloul… Iubesc să scriu cu stiloul.
Mulţumesc pentru filmuleţ. A fost o modalitate frumoasă să-l cunosc măcar puţin omul Călin Hera.
ApreciazăApreciază
Scriu cu stiloul, însă uneori rămân fără cerneală, aşa că am câte ceva de rezervă.
ApreciazăApreciază
Filmuletul mi-a facut mare placere. Ai putea, in momentele tale de liniste, in fata unui aparat de filmat, sa-ti reciti versurile, apoi sa postezi cate o poezie filmata pe blog in fiecare sambata. Ce spui de asta? Pe mine ma colinda acest gand de multa vreme, dar, uite, nici acum nu l-am materializat. Nu am imagine comerciala :)) Si nici poezii atat de valoroase incant sa merite efortul.
Iti supun atentiei un poet giurgiuvean autentic. De mare forta.
Iata blogul sau:
http://ionelmuscalu.blogspot.com/
ApreciazăApreciază
Mi-ar plăcea să ştiu să recit. Dacă m-aş pricepe, aş face ce zici.
Mulţumesc pt link.
ApreciazăApreciază
Black Tie or Pink Tie, it doesn’t really matter as long as you feel happy within your skin! 😉
ApreciazăApreciază
De cele mai multe ori, mă simt bine cu mine. Câteodată, am impresia că sunt eu, cel de demult.
ApreciazăApreciază
Mă bucur să vă cunosc prin intermediul acestui film de pe youtube.
Până să-mi procur cartea-Îmi pun singur miere în ceai, vă dedic o pastilă de râs pentru o duminică însorită!
E vară, sorele îl aleargă până la berăria din colţ.
Se aşează singuratic la o masă servindu-şi „ciorba de burtă” rece şi înspumată.
– Aveţi un loc liber?
Omul îşi ridică privirea şi se uită mirat la pastila ce ocupă loc la masa lui.
– Deranjez…? Ştiu că unii nu mă înghit, dar totuşi, menirea mea e să încerc. Poate vă pot ajuta, vă văd cam plicisit şi singuratic.
– De cele mai multe ori, mă simt bine cu mine. Câteodată, am impresia că sunt eu, cel de demult.
Pastila, aruncă un ochi spre burta omului şi spuse:
– Ehei, am înţeles, aşteptaţi un copil…
– Nu domnule, se răsti omul deranjat de insistenţele pastilei, e de la bere şi nu mai insista, n-am să te înghit!
– Vorbeam de copilul din tine…, de amintiri, zise pastila râzând cu poftă.
Puţin jenat, omul începe să râdă.
Râd amândoi.
Pastila de râs îşi luă la revedere şi plecă bucuroasă ca şi-a împlinit menirea…
ApreciazăApreciază
@cammely: faină pastilă, putea să intre la fix în concursul de proza arhiscurta un pic scurtata – ups, cred că par obsedat de PA-uri…
ApreciazăApreciază
N-am eu talent pentru proză, doar poate puţin haz, dar mă bucur că v-a plăcut, pentru că, până la urmă, pentru dumneavoastră l-am făcut.
Numai bine, vă doresc!
ApreciazăApreciază
@cammely, mă simt onorat. În rest, cine stie, poate apare o pasiune din a scrie proza arhiscurta, nu? Greu nu-i.
ApreciazăApreciază
Călin Hera. PA-uri şi mirări 