Pădure de mesteacăn -> (o poezie pe zi)

Pădure de mesteacăn

Semnificația unei păduri de mesteacăn
nu trebuie căutată în imaginea ei.

Toată lumea realizează că, dintr-o dată,
pământul s-a oprit din respirat și a început să zâmbească
arătându-și culoarea dinților.

Poate aici stă semnificația unei păduri de mesteacăn,
dinții sunt văzuți altfel tocmai fiindcă ei ascund
un zâmbet nicidecum pofta de a rupe
altceva decât cerul prin frunziș.

Adevărata semnificație a unei păduri de mesteacăn
trebuie căutată și mai aproape, în căpița de fân
lăsată acolo de un om,
ca un gând vechi la care ți-ai propus să revii
poate altădată, cu siguranță în haine albe
pe care cineva ți-a cusut râuri
și o pădure de mesteacăn așa cum o vezi.

NOTĂ. Poezie scrisă de mână în caietul meu din perioada 1986-1987.

10 Responses to “Pădure de mesteacăn -> (o poezie pe zi)”

  1. Ma bucur ca am mai gasit un loc cu poezie…Felicitari!

    Apreciază

  2. Multumesc, usa e deschisa, versurile dau năvală.

    Apreciază

  3. „semnificatia unei paduri de mesteacan nu trebuie cautata in imaginea ei”…nici chiar atunci cand mestecenii sunt dintii albi cu care zambeste pamantul ce s-a oprit din respirat?
    superba imagine!iubesti cumva si arta plastica? pictezi?

    Apreciază

  4. Micule Print, iubesc arta plastica, platonic.

    Apreciază

  5. he, stiam eu! platonic…he-he!

    Apreciază

  6. 86-87.. 22 de ani de atunci..

    Apreciază

  7. @Mihai Pintilie: Cam… O fi bine, o fi rău?

    Apreciază

Trackbacks

Lasă un comentariu